Institutul Național de Sănătate Publică a raportat 117 cazuri de infecție cu virusul West Nile în România, pentru perioada 3 iunie – 30 septembrie 2026. Dintre acestea, 105 au fost confirmate, iar 12 au fost încadrate ca probabile. În același interval au fost înregistrate șapte decese la persoane infectate. Bilanțul reprezintă datele sezonului până la sfârșitul lunii septembrie, nu numărul de îmbolnăviri dintr-o singură zi și nici un total definitiv pentru întregul an.
Cele șapte persoane decedate erau vârstnice și aveau și alte afecțiuni, potrivit informațiilor comunicate de INSP. Această precizare este importantă pentru interpretarea cifrei: raportarea arată decesele înregistrate la persoane infectate în sezonul urmărit, fără a oferi în articolul de bilanț o descriere medicală individuală a fiecărui caz. INSP face distincție și între cazurile confirmate și cele probabile. Adunarea celor două categorii produce totalul de 117, iar prezentarea exclusivă a cazurilor confirmate ar omite o parte din situațiile urmărite epidemiologic.
Bucureștiul și Ilfovul, în primele poziții
Din distribuția pe unități teritoriale de expunere, Bucureștiul are cele mai multe cazuri raportate: 42. Județul Ilfov are 12, iar Giurgiu 11. Împreună, Capitala și Ilfovul însumează 54 din cele 117 cazuri din raport. Aceasta este o concentrare a cazurilor înregistrate, însă cifrele brute nu reprezintă rate calculate la aceeași populație pentru fiecare județ. Pentru comparații de risc între zone ar fi nevoie de rapoarte raportate la populație și de informații despre testare, nu numai de numărul absolut de cazuri.
În Călărași și Ialomița sunt câte șapte cazuri. Brăila are cinci, Teleorman patru, iar Galați, Olt și Prahova câte trei. Cazuri au mai fost raportate, în numere mai mici, în alte județe din mai multe regiuni ale țării. Lista nu indică doar locul de domiciliu al persoanei, ci este prezentată de INSP după unitatea teritorială de expunere. Această distincție are sens într-o boală transmisă prin înțepături de țânțari: locul unde o persoană a fost expusă poate fi diferit de adresa sa permanentă.
Raportul din 30 septembrie arată și o creștere față de bilanțul intermediar din 23 septembrie. Cu o săptămână mai devreme, INSP comunicase 111 cazuri, dintre care 99 confirmate și 12 probabile, precum și cinci decese. Diferența dintre cele două raportări este de șase cazuri confirmate și două decese adăugate bilanțului sezonier. Aceasta nu dovedește singură că toate infecțiile sau decesele au survenit exact în ultima săptămână: data includerii într-un bilanț poate urma investigațiilor și confirmării. Cifra sigură este creșterea dintre rapoartele succesive.
Cum se transmite virusul
Organizația Mondială a Sănătății descrie țânțarii infectați ca principala cale prin care virusul West Nile ajunge la oameni. Virusul circulă în natură între păsări și țânțari; insectele îl pot transmite apoi la o nouă înțepătură. Contactul obișnuit dintre două persoane nu este descris ca o cale de transmitere. Această explicație ajută la înțelegerea recomandărilor de prevenire ale INSP, care se concentrează asupra protecției față de țânțari și asupra locurilor în care aceștia se pot înmulți.
Multe infecții nu produc simptome. OMS estimează că aproximativ 70–80% dintre persoanele infectate nu dezvoltă manifestări vizibile. Atunci când apar, simptomele obișnuite pot include febră, dureri de cap și de corp, oboseală, greață și, uneori, erupție. O proporție mult mai mică de infecții se asociază cu afectare neurologică, precum meningită sau encefalită. Aceste proporții sunt informații medicale generale despre virus; ele nu pot fi aplicate direct, printr-un calcul simplu, la cele 117 cazuri raportate în România, deoarece bilanțul cuprinde cazurile detectate și clasificate, nu toate infecțiile fără simptome.
Riscul formelor severe este mai mare pentru vârstnici și pentru unele persoane cu afecțiuni ori imunitate compromisă, potrivit OMS și Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. Aceasta se potrivește observației INSP despre vârsta și comorbiditățile persoanelor decedate, fără a stabili cauza exactă a evoluției fiecărui pacient. Boala neurologică severă este o situație medicală care necesită evaluare și îngrijire; informația despre simptome nu înlocuiește diagnosticul unui clinician.
Măsurile recomandate odată cu bilanțul
INSP recomandă evitarea înțepăturilor prin haine care acoperă brațele și picioarele, folosirea repelentelor și protejarea ferestrelor cu plase. Instituția menționează și folosirea insecticidelor în locuință ori în jurul acesteia, în condițiile de utilizare ale produselor. Pentru reducerea locurilor de reproducere a țânțarilor, sunt indicate evacuarea apei stagnante din jurul gospodăriei și îndepărtarea recipientelor în care aceasta se poate aduna. Aceste recomandări sunt legate direct de mecanismul de transmitere al virusului și de bilanțul sezonului în România.
Datele de la 30 septembrie rămân reperul național comunicat în această etapă. Ele arată atât prezența cazurilor în mai multe zone, cât și o concentrare numerică în București și în județele din jur. Bilanțul nu permite stabilirea riscului individual al unei persoane fără informații despre expunere, starea de sănătate și evaluare medicală. Pentru moment, cele două cifre centrale ale raportării INSP sunt 117 cazuri clasificate, confirmate sau probabile, și șapte decese înregistrate la persoane infectate în intervalul urmărit.
OMS arată că nu există un vaccin uman disponibil împotriva virusului West Nile și că tratamentul formelor severe este de susținere, adaptat stării pacientului. În acest context, măsurile de reducere a contactului cu țânțarii nu sunt un detaliu secundar al raportării INSP, ci principalul mijloc de prevenire menționat odată cu bilanțul. În același timp, apariția simptomelor severe cere evaluare medicală; cifrele naționale nu pot spune ce se întâmplă în cazul unei anumite persoane.