Speranța de viață la nivel mondial a ajuns la 73,3 ani în 2023, aproape de nivelul de 73,4 ani din 2019, însă anii trăiți în stare bună de sănătate au revenit mai lent după pandemie. Datele apar în noile estimări globale publicate pe 2 octombrie de Organizația Mondială a Sănătății. Analiza urmărește perioada 2000–2023 și compară atât durata vieții, cât și principalele cauze de deces și de pierdere a anilor sănătoși. Cifrele reprezintă medii și estimări globale, nu o prognoză individuală pentru o persoană sau rezultatul exclusiv al unui singur stat.
OMS calculează pentru 2023 o speranță de viață sănătoasă de 62,8 ani. Indicatorul rămâne cu 0,4 ani sub valoarea sa din 2019, deși speranța de viață totală s-a apropiat de nivelul de dinaintea pandemiei. Cele două măsuri răspund la întrebări diferite: una indică numărul mediu de ani trăiți, iar cealaltă estimează perioada trăită fără pierderi importante de sănătate. Diferența dintre ele arată de ce revenirea duratei totale a vieții nu echivalează automat cu o revenire identică a stării de sănătate.
Bolile netransmisibile au o pondere mai mare
Bolile netransmisibile au reprezentat 74% dintre decesele globale estimate pentru 2023, comparativ cu 58% în 2000. Din primele zece cauze de deces la nivel mondial, opt se aflau în această categorie în 2023. Schimbarea include afecțiuni cardiovasculare, diabet, demențe și alte boli care nu se transmit de la o persoană la alta. Procentele arată partea ocupată de aceste boli în totalul deceselor; ele nu spun, luate singure, că fiecare dintre afecțiuni a crescut în aceeași măsură în toate regiunile.
Organizația observă și o schimbare în țările cu venituri reduse. Pentru prima dată în seria analizată, bolile transmisibile au reprezentat în 2023 sub jumătate dintre decesele estimate pentru acest grup de state. Afecțiunile infecțioase continuă să conteze, dar distribuția cauzelor de deces s-a modificat. De aceea, media mondială trebuie citită împreună cu diferențele dintre regiuni și niveluri de venit, acolo unde evoluția unor boli poate avea direcții și ritmuri distincte.
Cardiopatia ischemică și diabetul
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces și de povară a bolii la nivel global în estimările OMS. Cardiopatia ischemică a provocat aproximativ 9,5 milioane de decese în 2023. Organizația estimează pentru aceeași afecțiune și 210 milioane de ani de viață sănătoasă pierduți prin deces prematur sau dizabilitate. Acest al doilea indicator include efecte care nu apar în simpla numărare a deceselor și permite compararea consecințelor bolilor asupra populațiilor.
În multe părți ale lumii, povara cardiopatiei ischemice a scăzut față de anul 2000. Totuși, OMS semnalează creșteri ale riscului individual în regiunile sale Pacificul de Vest și Asia de Sud-Est. Pentru diabet, analiza indică o creștere a riscului de deces din 2000, mai ales în Asia de Sud-Est. Aceste observații nu sunt o estimare separată pentru România; ele descriu tendințe regionale și arată că aceeași boală poate evolua diferit în funcție de populația analizată.
Indicatorul de 210 milioane de ani sănătoși pierduți pentru cardiopatia ischemică este exprimat în DALY, o unitate care cumulează anii pierduți prin moarte prematură cu anii trăiți cu dizabilitate. El nu reprezintă 210 milioane de persoane bolnave și nu poate fi comparat direct cu cele 9,5 milioane de decese fără a ține seama de unitatea diferită. Această separare este necesară pentru a înțelege de ce OMS publică ambii indicatori pentru aceeași afecțiune.
Demența și sănătatea mintală
Boala Alzheimer și alte demențe au urcat pe locul al cincilea în clasamentul mondial al cauzelor de deces din 2023, față de locul al nouăsprezecelea în 2000. OMS estimează că numărul global al deceselor atribuite demențelor s-a triplat în intervalul analizat. Poziția într-un clasament poate fi influențată și de evoluția celorlalte cauze de deces, motiv pentru care cifra triplării oferă o măsură distinctă a schimbării. Datele se referă la grupul de afecțiuni numit demențe, nu numai la un singur diagnostic.
Pentru depresie și anxietate, OMS compară anii 2019 și 2023 prin rata standardizată a anilor de viață sănătoasă pierduți. Aceasta a crescut cu aproximativ 20% pentru tulburările depresive și cu aproape 45% pentru tulburările de anxietate. Împreună, cele două categorii au produs în 2023 o pierdere estimată la 110 milioane de ani de viață sănătoasă. Rata standardizată este folosită pentru a compara populații cu structuri diferite de vârstă; valoarea ei nu trebuie confundată cu numărul brut al persoanelor diagnosticate.
Tulburările asociate consumului de droguri au evoluat diferit de la o regiune la alta între 2000 și 2023. OMS indică cele mai mari creșteri ale riscului de deces și ale anilor sănătoși pierduți în regiunea Americilor, în timp ce pentru Pacificul de Vest consemnează scăderi importante. Aceste exemple completează imaginea unei poveri a bolii care nu se reduce la principalele cauze de mortalitate și nu poate fi descrisă corect printr-un singur procent global.
Estimările OMS combină date despre decese și dizabilitate pentru a urmări tendințele în timp și între țări. Seria publicată acum se încheie în 2023, astfel că nu descrie schimbări produse în 2024, 2025 sau în lunile din 2026. Rezultatul central pentru perioada analizată este clar: durata totală a vieții s-a apropiat de nivelul anterior pandemiei, durata vieții sănătoase a rămas mai jos, iar bolile netransmisibile au devenit responsabile pentru aproape trei sferturi din decesele estimate la nivel mondial.
Datele reprezintă estimări comparabile pentru populații, nu o numărătoare directă și completă a fiecărui diagnostic din toate sistemele naționale de sănătate. În aceeași serie pot fi urmărite atât decesele, cât și anii sănătoși pierduți, ceea ce explică de ce o afecțiune poate avea o pondere importantă în povara bolii chiar dacă nu se află pe primul loc în lista cauzelor de deces. Publicarea din octombrie oferă o imagine actualizată a intervalului 2000–2023.