Adunarea Generală a ONU are programată vineri, 25 septembrie, la New York, a doua reuniune la nivel înalt despre prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii. Întâlnirea va aduce la aceeași masă reprezentanți ai statelor, organizații ale societății civile și alți actori implicați în sănătatea publică. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, discuțiile sunt centrate pe cooperarea între țări și între generații, cu accent pe echitate și solidaritate. La momentul publicării acestui material, reuniunea este încă programată; nu există rezultate finale de prezentat.
Este a doua întâlnire de acest tip după cea din septembrie 2023. OMS spune că între timp au avansat unele cadre juridice, instituționale și financiare pentru pregătirea în fața urgențelor sanitare. Au continuat și investițiile în capacități de supraveghere, cercetare și acces la produse medicale. Instituția avertizează însă că există în continuare diferențe mari între țări în accesul la aceste produse și probleme de finanțare, de organizare a răspunsului și de capacitate a laboratoarelor și sistemelor de sănătate.
Ce se află pe agenda reuniunii
Tema oficială a întâlnirii privește o abordare multinațională și intergenerațională pentru prevenirea pandemiilor și a altor urgențe de sănătate publică. Potrivit OMS, statele vor trece în revistă progresele înregistrate după prima reuniune și dificultățile care persistă. Participarea nu este limitată la guverne: sunt anunțați observatori, organizații civice și alți parteneri. O parte a pregătirii reuniunii a inclus deja o audiere cu mai multe categorii de participanți, organizată pe 9 iunie 2026.
La audierea din iunie, participanții au discutat despre cooperarea internațională, implicarea comunităților și prevenirea bolilor, inclusiv prin abordarea „One Health”, care privește legăturile dintre sănătatea oamenilor, animalelor și mediului. Au fost menționate și nevoia de personal medical rezilient, supravegherea epidemiologică, capacitatea regională de producție și sprijinul pentru țările cu mai puține resurse. Acestea sunt teme consemnate în pregătirea reuniunii, nu decizii deja luate de state la întâlnirea din 25 septembrie.
Pregătirile politice au fost coordonate de reprezentanții permanenți ai Armeniei și Rwandei la ONU, Paruyr Hovhannisyan și Martin K. Ngoga. Ei au fost desemnați cofacilitatori ai procesului, inclusiv pentru documentul politic asociat reuniunii. Rolul lor este legat de organizarea dialogului dintre state înaintea întâlnirii. OMS a anunțat că sesiunea va fi transmisă public, ceea ce permite urmărirea declarațiilor și a eventualelor documente adoptate după desfășurare.
Acordul OMS și ce etapă a atins
Un subiect direct legat de reuniune este Acordul OMS privind pandemiile. Textul a fost adoptat de Adunarea Mondială a Sănătății la 20 mai 2025, după negocieri începute în urma experienței pandemiei de COVID-19. Scopul declarat este o cooperare mai bună pentru prevenirea și gestionarea unor viitoare crize, inclusiv acces mai echitabil la instrumentele medicale necesare. Adoptarea textului nu înseamnă însă că acordul a intrat deja în vigoare pentru toate statele.
OMS precizează că mai trebuie negociată anexa privind accesul la agenți patogeni și distribuirea beneficiilor rezultate din folosirea acestora. După adoptarea anexei, acordul complet va putea fi deschis pentru semnare și ratificare, potrivit procedurilor constituționale ale fiecărui stat. Intrarea lui în vigoare este legată de ratificarea de către 60 de țări, urmată de termenul prevăzut în document. Aceste etape juridice sunt separate de întâlnirea politică a ONU din 25 septembrie și nu pot fi considerate încheiate doar pentru că reuniunea are loc.
Negociatorii statelor au încheiat pe 18 septembrie la Geneva a opta reuniune a grupului care lucrează la această anexă. OMS a anunțat progrese, fără să declare textul finalizat. Mecanismul discutat ar trebui să lege schimbul rapid de materiale și informații despre agenți patogeni de distribuirea echitabilă a beneficiilor, inclusiv vaccinuri, tratamente și teste dezvoltate prin folosirea acestor informații. Declarația politică pregătită pentru reuniunea ONU cere încheierea anexei într-un termen util, potrivit comunicării OMS.
Acordul descrie mai multe domenii de cooperare: supravegherea bolilor, consolidarea sistemelor sanitare, protecția lucrătorilor din sănătate, cercetarea, dezvoltarea și capacitatea locală de producție. Include și un mecanism financiar de coordonare și o rețea pentru lanțurile de aprovizionare cu produse medicale relevante în pandemii. OMS precizează explicit că documentul nu îi conferă puterea de a impune statelor măsuri precum carantine sau vaccinări obligatorii; deciziile naționale rămân în competența autorităților statelor.
De ce rămâne important accesul echitabil
În prezentarea întâlnirii, OMS indică diferențele de acces la produse de sănătate drept una dintre problemele încă nerezolvate. Categoria include instrumente precum vaccinuri, diagnostice și tratamente, a căror disponibilitate poate varia între țări în timpul unei crize. Organizația leagă această problemă de finanțarea fragmentată și de capacitățile inegale de supraveghere și laborator. De aceea, tema echității apare atât în titlul reuniunii, cât și în obiectivele acordului adoptat în 2025.
Alte vulnerabilități enumerate de OMS țin de personalul sanitar și de funcționarea serviciilor de sănătate în condiții de presiune. O alertă detectată de un laborator trebuie să poată fi comunicată și analizată, iar un răspuns trebuie să aibă resurse și personal. Aceste componente sunt tratate împreună în documentele pregătitoare ale reuniunii. OMS afirmă că nivelul global de pregătire a crescut față de perioada primei întâlniri din 2023, dar îl consideră încă insuficient pentru viitoare urgențe.
Reuniunea de la New York se înscrie astfel într-un proces mai lung, care cuprinde angajamente politice, negocieri juridice și dezvoltarea capacităților naționale. Pentru 25 septembrie, faptele confirmate înainte de desfășurare sunt agenda, participanții anunțați și documentele deja existente. Orice declarație finală sau angajament nou trebuie raportat după prezentarea sa oficială de către ONU ori OMS.