Mai multe clădiri publice din România au fost iluminate în verde sâmbătă, 10 octombrie, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale. Inițiativa, anunțată de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie împreună cu Rotary International District 2241, a urmărit să atragă atenția asupra stigmatizării persoanelor cu dificultăți de sănătate mintală. Palatul Parlamentului și Palatul Victoria au fost incluse în acțiunile comunicate pentru București, iar campania a menționat obiective și din Sibiu, Cluj-Napoca, Deva și Iași.
La nivel internațional, tema aleasă de Organizația Mondială a Sănătății pentru 2026 este participarea reală a persoanelor care au trăit experiența unei probleme de sănătate mintală la deciziile despre îngrijire. Mesajul OMS merge dincolo de ascultarea unor mărturii: pacienții și familiile pot contribui la proiectarea, furnizarea și evaluarea serviciilor. Datele publicate de organizație arată că această participare există în multe planuri naționale, dar este mult mai rară în pregătirea personalului și în schimbarea efectivă a modelului de îngrijire.
Clădirile iluminate și organizatorii campaniei
Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie a transmis că iluminarea în verde continuă o campanie națională începută anul trecut. Pentru ediția din 2026, organizatorii au indicat colaborarea cu Rotary International District 2241 și participarea unor instituții și autorități locale din mai multe orașe. Culoarea a fost folosită ca semn al solidarității cu persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală și ca element comun pentru obiectivele implicate.
Camera Deputaților a anunțat înainte de eveniment că fațada principală a Palatului Parlamentului urma să fie iluminată în verde de la ora 21:00, pe 10 octombrie. Propunerea a venit prin Comisia pentru sănătate și familie, la inițiativa asociației profesionale și a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Guvernul a comunicat separat iluminarea Palatului Victoria în aceeași culoare. Aceste informări privesc marcarea publică a zilei și nu anunță, prin ele însele, un nou serviciu medical sau o schimbare legislativă.
Organizatorii români au legat acțiunea de combaterea prejudecăților și de posibilitatea ca oamenii să ceară ajutor fără teama de a fi marginalizați. Formularea descrie obiectivul campaniei, nu un rezultat deja măsurat. Nu au fost publicate în comunicatele consultate date care să arate câte persoane au accesat servicii după iluminarea clădirilor sau cum s-au schimbat atitudinile publice în urma evenimentului.
Tema OMS: experiența trăită în deciziile despre îngrijire
OMS a numit tema din 2026 „Lived experiences heard: real voices, real change”. Organizația se referă la cunoașterea dobândită de persoanele care au trecut personal printr-o afecțiune mintală, au primit îngrijire sau au întâmpinat dificultăți în accesul la ea. Această experiență poate identifica bariere pe care personalul ori factorii de decizie nu le observă din aceeași perspectivă. OMS precizează însă că nicio persoană nu poate vorbi în numele tuturor celor cu asemenea experiențe.
Participarea propusă de organizație înseamnă implicare în definirea politicilor, construirea serviciilor, aplicarea lor și evaluarea rezultatelor. O simplă invitație de a povesti public despre boală nu este echivalentă cu dreptul de a influența deciziile. De aceea campania internațională folosește exemple de colaborare cu pacienți, familii și grupuri de sprijin la mai multe niveluri ale sistemului de sănătate.
Organizația include în această categorie atât persoanele care au utilizat servicii de sănătate mintală, cât și pe cele care au avut experiențe de discriminare ori dificultăți de acces. Familiile și îngrijitorii au la rândul lor perspective asupra sprijinului disponibil. Materialele campaniei insistă asupra reprezentării unor experiențe diferite, deoarece nevoile unei persoane aflate într-un spital, ale uneia care folosește servicii comunitare și ale cuiva care încă încearcă să obțină îngrijire nu sunt identice.
Datele din Atlasul Sănătății Mintale 2024, citate de OMS pentru această campanie, arată diferența dintre intenție și practică. Dintre țările care au răspuns, 80% dintre cele cu o politică sau un plan de sănătate mintală au raportat că documentul fusese elaborat în consultare cu persoane cu experiență trăită. Procentul scade la 59% pentru legislația dezvoltată printr-o asemenea consultare și la 45% pentru colaborarea continuă la planificarea, furnizarea sau monitorizarea serviciilor. Numai 37% au raportat includerea acestor persoane în formarea lucrătorilor din asistența primară. Procentele se referă la statele participante la sondaj, nu la situația particulară a României.
Îngrijirea în comunitate, o altă parte a temei
OMS leagă implicarea persoanelor cu experiență directă de trecerea de la îngrijirea în instituții psihiatrice de lungă durată la servicii în comunitate. Potrivit organizației, aproximativ 9% dintre țările respondente au realizat complet această tranziție, iar aproximativ 53% sunt încă în etape timpurii. Tot din datele raportate, 49% dintre internările în spitale psihiatrice sunt involuntare, iar 23% dintre internări durează mai mult de un an. Aceste valori globale nu trebuie transformate în statistici despre spitalele din România fără date naționale separate.
În materialele campaniei, dezinstituționalizarea este definită ca dezvoltarea serviciilor și a sprijinului practic în comunitate, astfel încât persoanele să poată trăi în afara instituțiilor, să își păstreze legăturile sociale și să aibă un rol în deciziile privind propriul tratament. OMS a publicat la 9 octombrie un ghid practic despre tranziția de la spitalele psihiatrice la îngrijirea comunitară. Ghidul internațional prezintă o direcție de lucru; politicile și serviciile fiecărei țări sunt stabilite prin propriile decizii.
În România, evenimentele vizibile din 10 octombrie au marcat solidaritatea cu persoanele afectate și campania împotriva stigmei. Tema OMS pentru aceeași zi privește participarea persoanelor direct afectate la serviciile care le privesc. Iluminarea clădirilor a fost acțiunea publică anunțată de organizatorii români, iar procentele din Atlasul Sănătății Mintale descriu răspunsurile statelor participante la evaluarea internațională.