Institutul Național de Sănătate Publică a raportat 111 cazuri de infecție cu virusul West Nile în România pentru perioada 3 iunie–23 septembrie 2026. Dintre acestea, 99 sunt confirmate și 12 sunt clasificate drept probabile. În același interval au fost consemnate cinci decese la persoane infectate, toate vârstnice și cu alte afecțiuni, potrivit bilanțului transmis de instituție. Cifrele descriu sezonul de supraveghere până la 23 septembrie, nu doar cazurile din ziua anunțului făcut public vineri.
Virusul se transmite cel mai frecvent prin înțepătura unui țânțar infectat. Raportarea cazurilor are astfel o legătură directă cu sezonul în care țânțarii sunt activi. Cele 111 persoane din bilanț sunt cazuri înregistrate de sistemul de supraveghere, nu totalul tuturor infecțiilor posibile din populație. Datele publicate nu permit calcularea numărului de persoane infectate care nu au avut simptome și nu au fost diagnosticate.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor descrie un circuit obișnuit al virusului între păsări și țânțari, oamenii fiind infectați accidental prin înțepătură. În Europa, țânțarii din genul Culex sunt vectori importanți. Acest mecanism explică de ce recomandările INSP se concentrează asupra reducerii contactului cu țânțarii și a locurilor unde aceștia se pot înmulți, în locul izolării persoanelor care au primit un diagnostic.
Bucureștiul și Ilfovul au cele mai multe cazuri raportate
Din distribuția după unitatea teritorială de expunere, municipiul București are 40 de cazuri, iar județul Ilfov 12. Împreună, cele două unități însumează 52 dintre cele 111 cazuri raportate la nivel național. Giurgiu urmează cu nouă cazuri, iar Călărași și Ialomița au câte șapte. Brăila are cinci, în timp ce Galați, Prahova și Teleorman au câte trei cazuri în lista publicată de INSP.
În alte județe sunt înscrise valori mai mici: Argeș, Cluj, Constanța, Iași, Olt și Suceava au câte două cazuri. Bihor, Botoșani, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Harghita, Mureș, Satu Mare, Vaslui și Vrancea figurează cu câte unul. Pentru Harghita, relatarea detaliată a raportului precizează că expunerea s-a produs în altă țară, deși cazul a fost atribuit județului de reședință. Această nuanță arată că locul trecut în raport nu indică în toate situațiile locul unde o persoană a fost înțepată.
O concentrare numerică a cazurilor într-o zonă nu este același lucru cu o rată de infectare pentru locuitorii acelei zone. Pentru a compara riscul între județe ar trebui cunoscute populațiile comparabile, intensitatea testării și alte date care nu rezultă din această listă. Bilanțul indică unde au fost asociate cazurile raportate, nu o hartă completă a tuturor înțepăturilor de țânțar din țară.
Cele mai multe cazuri sunt la persoanele de peste 50 de ani
În grupa 60–69 de ani au fost raportate 29 de cazuri, mai multe decât în oricare alt interval de vârstă din tabel. Grupa 70–79 de ani are 23, cea de 50–59 de ani are 22, iar persoanele de cel puțin 80 de ani însumează 14 cazuri. În total, cele patru grupe de la 50 de ani în sus reunesc 88 de cazuri. Restul de 23 sunt repartizate între 15 și 49 de ani, conform datelor comunicate din raport.
Mai precis, a existat un caz în grupa 15–19 ani, câte șapte la 20–29 și 30–39 de ani și opt la 40–49 de ani. Cele opt intervale însumează exact 111. Pe sexe, bilanțul cuprinde 64 de bărbați și 47 de femei; după mediul de rezidență, 71 de cazuri sunt urbane și 40 rurale. Aceste numere arată distribuția pacienților înregistrați, fără a demonstra singure că un anumit sex sau mediu de rezidență are un risc mai mare.
Cele cinci decese au fost raportate la persoane vârstnice care aveau și comorbidități. INSP nu a publicat, în sinteza citată, identitatea persoanelor sau o repartizare pe județe a deceselor. Din respect pentru exactitatea bilanțului, numărul nu trebuie transformat într-o afirmație că toate cazurile confirmate au avut aceeași evoluție sau că fiecare deces poate fi atribuit exclusiv infecției, fără informații clinice suplimentare.
Ce se știe despre boală și prevenție
Potrivit Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, majoritatea infecțiilor cu West Nile nu produc simptome. Când apar, manifestările pot include febră, dureri de cap și de corp, oboseală sau erupții. O proporție mică dintre persoanele infectate poate dezvolta afectare neurologică severă, precum meningită sau encefalită. Aceste date medicale generale explică de ce bilanțul cazurilor diagnosticate nu poate fi confundat cu totalul infecțiilor existente în populație.
INSP recomandă reducerea expunerii la țânțari prin haine care acoperă brațele și picioarele, folosirea repelentelor, plase la ferestre și îndepărtarea apei stagnante din jurul locuințelor. Instituția menționează și măsuri de control al insectelor în locuință sau în jurul acesteia. Recomandările privesc prevenirea înțepăturilor, deoarece țânțarii sunt vectorul obișnuit al virusului. Ele sunt relevante inclusiv după data de închidere a raportării, cât timp insectele sunt active.
Pentru persoanele cu simptome importante după o posibilă expunere, evaluarea medicală este necesară; manifestările nu pot fi diagnosticate doar dintr-o listă de semne citită online. Centrul american arată că nu există un vaccin autorizat pentru oameni și că îngrijirea cazurilor severe se bazează pe tratament de susținere. Aceasta este o informație despre boala descrisă în bilanț, nu o indicație de tratament individual.
La data de 23 septembrie, situația publicată de INSP rămâne definită de 111 cazuri, dintre care 99 confirmate și 12 probabile, și de cinci decese la persoane infectate. Bucureștiul are cel mai mare număr de cazuri asociate unei unități teritoriale, urmat de Ilfov. Datele au fost făcute publice pe 25 septembrie și descriu perioada de la începutul lui iunie până în ultima zi inclusă în supraveghere.