Venitul total mediu al unei gospodării din România a ajuns la 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, iar cheltuielile totale medii au fost de 8.650 de lei. Datele Institutului Național de Statistică, publicate miercuri, descriu media gospodăriilor investigate și evoluția față de perioadele anterioare. Nu reprezintă salariul unui angajat și nici suma de care dispune fiecare familie. Cele două valori arată structura veniturilor și a cheltuielilor într-un moment în care diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân mari.
Față de primele trei luni ale anului, venitul mediu pe gospodărie a crescut nominal cu 8%. Comparat cu același trimestru din 2025, avansul nominal a fost de 7,4%. Pe persoană, media veniturilor totale a fost de 4.222 de lei pe lună, cu 10,4% peste nivelul din trimestrul al doilea al anului trecut. Termenul „nominal” este esențial: aceste ritmuri exprimă valori în lei la prețurile perioadelor respective și nu arată singure dacă puterea de cumpărare a crescut în aceeași măsură.
Din ce sunt formate veniturile
Din cei 10.204 lei ai venitului total mediu, 9.748 de lei au fost venituri bănești, iar 456 de lei au fost venituri în natură. Componenta bănească a crescut cu 8,4% față de trimestrul întâi, în timp ce componenta în natură a avansat cu 1,7%. În statistică, veniturile în natură includ valori estimate ale unor bunuri sau beneficii primite și ale produselor consumate din resurse proprii. De aceea, venitul total nu poate fi citit ca și cum ar fi integral numerar în contul gospodăriei.
Salariile brute și alte drepturi salariale au însumat, în medie, 7.354 de lei lunar pe gospodărie și au reprezentat 72,1% din veniturile totale. Prestațiile sociale au adus în medie 2.005 lei, adică 19,6% din total. Proporțiile sunt calculate pe toate gospodăriile cuprinse în cercetare; ele nu înseamnă că fiecare familie primește simultan salarii și prestații în exact aceste sume. Componența veniturilor diferă în funcție de numărul membrilor, situația pe piața muncii și tipul gospodăriei.
Comparația cu primul trimestru ajută la citirea seriilor. INS raportase anterior un venit total mediu de 9.444 de lei pe gospodărie pentru trimestrul întâi din 2026. Diferența până la nivelul de 10.204 lei este de 760 de lei lunar. Creșterea nu trebuie transformată automat într-o concluzie despre fiecare angajat sau pensionar: seria privește gospodăria ca unitate statistică, include mai multe tipuri de încasări și poate fi influențată de componența și mărimea acesteia.
Cheltuielile au urcat la 8.650 de lei
Cheltuielile totale medii au reprezentat 84,8% din veniturile totale ale gospodăriilor. Valoarea de 8.650 de lei este cu 635 de lei peste cea din trimestrul întâi și cu 7,6% peste cea din trimestrul al doilea din 2025. Pe persoană, cheltuielile medii au fost de 3.579 de lei lunar. Ca și la venituri, variația anuală a cheltuielilor este exprimată în lei nominali și nu separă, prin ea însăși, efectul prețurilor de schimbările cantităților cumpărate.
Din totalul cheltuielilor, 8.279 de lei au fost cheltuieli bănești, iar 371 de lei au reprezentat valoarea produselor alimentare și nealimentare consumate din resurse proprii. Această a doua componentă nu presupune neapărat o plată la magazin în luna observată. Ea este evaluată statistic pentru a reda mai complet consumul gospodăriei, în special acolo unde o parte din produse provin din gospodăria proprie. Citirea datelor doar ca flux de numerar ar omite această parte a tabloului.
Consumul a fost principala destinație a cheltuielilor, cu 4.936 de lei pe gospodărie și 57% din total. Impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele au însumat 3.159 de lei, reprezentând 36,5%. Cheltuielile legate de producția gospodăriei au fost, în medie, 119 lei, adică 1,4%. Această împărțire explică de ce suma totală a cheltuielilor este considerabil mai mare decât bugetul de cumpărături propriu-zis: statistica include și plăți obligatorii, nu numai alimente sau servicii cumpărate pentru consum.
Alimentele rămân cea mai mare parte a consumului
În interiorul cheltuielilor de consum, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au totalizat 1.581 de lei pe gospodărie. Ele au reprezentat 32% din cheltuiala de consum, nu 32% din toate cheltuielile gospodăriei. Pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, suma medie a fost de 813 lei. Îmbrăcămintea și încălțămintea au reprezentat 390 de lei, iar transportul 376 de lei. Aceste valori sunt medii statistice lunare, astfel încât în cazul unei gospodării individuale cheltuielile pot fi mult peste sau sub ele.
Ordinea acestor categorii arată ce cântărește cel mai mult în consumul curent, dar nu permite calcularea unui preț pentru un produs anume. Cheltuiala pentru alimente include atât cantitatea, cât și tipul produselor cumpărate, alături de nivelul prețurilor. La fel, costul pentru locuință depinde de caracteristicile spațiului, utilități și consum. Pentru a afirma că prețurile unei categorii au crescut cu un anumit procent este nevoie de un indice al prețurilor, nu doar de suma cheltuită de gospodării.
Diferența dintre urban și rural
Venitul total mediu lunar a fost de 11.118 lei pe gospodărie în mediul urban, de aproximativ 1,2 ori nivelul rural. Raportarea pe persoană arată mai clar diferența dintre populații: 4.997 de lei în urban față de 3.405 lei în rural. Cheltuielile medii lunare au fost de 9.437 de lei pe gospodărie în orașe, iar pe persoană au ajuns la 4.241 de lei în urban și 2.881 de lei în rural. Mediile pe gospodărie și pe persoană nu sunt interschimbabile, deoarece mărimea gospodăriilor diferă.
Scăderea sau creșterea bunăstării nu poate fi dedusă doar din diferența aritmetică de 1.554 de lei dintre venitul și cheltuiala medie ale trimestrului. Această diferență este una între două medii agregate, nu economisirea efectivă a unei familii. Datele INS oferă însă un punct precis de comparație: în trimestrul al doilea din 2026, veniturile și cheltuielile medii au crescut nominal, salariile au rămas sursa principală de venit, iar alimentele au continuat să ocupe cea mai mare parte a consumului.