Ministerul Afacerilor Interne a prezentat joi, 24 septembrie 2026, un bilanț al acțiunilor din trafic pentru primele opt luni ale anului. Polițiștii au constatat aproximativ 8.000 de cazuri privind conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului și peste 1.400 de cazuri privind conducerea sub influența substanțelor psihoactive. Cifrele descriu situațiile identificate de autorități, nu numărul tuturor șoferilor care au condus în această stare și nici numărul accidentelor produse. Distincția este necesară pentru a înțelege corect anunțul: controalele arată o parte a riscului, în timp ce obiectivul public rămâne reducerea vătămărilor și a deceselor.
Ce spun datele pentru ianuarie–august
Intervalul de opt luni cuprinde atât traficul obișnuit, cât și perioadele de vacanță, când deplasările pe distanțe lungi sunt mai frecvente. MAI nu a împărțit în comunicatul din 24 septembrie cele aproximativ 8.000 de cazuri după județ, vârstă, tip de drum sau gravitatea faptei. Nici seria de peste 1.400 de cazuri legate de substanțe psihoactive nu poate fi transformată automat într-un indicator al accidentelor. Pentru o comparație de la un an la altul ar trebui cunoscute și intensitatea controalelor, numărul testelor efectuate, modul de înregistrare și perioada exactă. În lipsa acestor detalii, concluzia sigură este că poliția a identificat un număr mare de situații cu potențial de pericol.
MAI a formulat mesajul zilei în jurul prevenirii: important este ca oamenii să ajungă acasă în siguranță, nu să fie raportat un număr cât mai mare de verificări. Un control poate scoate din trafic un conducător auto care prezintă un risc imediat. În același timp, simpla creștere a numărului de controale nu ar demonstra, singură, că drumurile au devenit mai sigure. Pentru a evalua rezultatele trebuie urmărite împreună accidentele grave, victimele, comportamentele de risc și felul în care sunt aplicate măsurile de prevenție. Aceste perspective explică de ce bilanțul comunicat acum este important, dar nu reprezintă întregul tablou al siguranței rutiere.
Testul rapid și analiza toxicologică
Un detaliu al comunicatului merită citit cu atenție: dintre rezultatele preliminare pozitive obținute la testarea în trafic pentru substanțe psihoactive, 83% au fost confirmate ulterior prin analize toxicologice ale probelor biologice. Procentul se referă la rezultatele preliminare pozitive care au intrat în acest proces de confirmare, nu la toți șoferii opriți și nici la toate testele efectuate. MAI explică faptul că analiza probelor biologice identifică substanța sau substanțele pentru care aparatul din trafic indicase inițial un rezultat pozitiv. Astfel, o valoare afișată la marginea drumului și un rezultat confirmat în laborator au roluri diferite în procesul de verificare.
Acest lucru contează atât pentru siguranța publică, cât și pentru corectitudinea informației. Testarea preliminară permite polițiștilor să decidă rapid ce verificări suplimentare sunt necesare; analiza toxicologică oferă confirmarea de laborator menționată de minister. Un procent de confirmare de 83% nu înseamnă că celelalte rezultate sunt automat explicate printr-o singură cauză și nu permite stabilirea situației individuale a unei persoane. Pentru aceasta sunt relevante probele și procedurile din cazul concret. Știrea despre bilanțul național nu poate înlocui o constatare individuală și nu trebuie folosită pentru a atribui vinovăție unor persoane care nu sunt identificate în comunicat.
De ce există un risc pentru ceilalți participanți la trafic
Alcoolul și substanțele psihoactive pot afecta capacitatea de a conduce, subliniază MAI. În trafic, reacțiile întârziate, atenția împărțită, aprecierea greșită a distanței sau o decizie luată prea târziu pot avea consecințe care depășesc persoana aflată la volan. Sunt expuși pasagerii, pietonii, bicicliștii și ceilalți șoferi. De aceea, tema nu se reduce la posibilitatea unei sancțiuni: miza este prevenirea unui eveniment care poate produce răni permanente sau pierderi de vieți. Cel mai simplu mesaj preventiv al ministerului este să nu conducem după consumul de alcool ori de substanțe care afectează conducerea.
Pentru o persoană care urmează să se deplaseze, planificarea transportului înainte de a consuma alcool este mai sigură decât încercarea de a estima ulterior dacă poate conduce. Alegerea unui șofer care nu consumă, a transportului public, a unui taxi ori amânarea deplasării evită decizia luată într-un moment în care judecata poate fi afectată. Aceste opțiuni sunt generale, nu o evaluare a situației medicale sau juridice individuale. Și medicamentele pot avea avertismente privind conducerea; prospectul și recomandarea profesionistului din sănătate trebuie respectate. Faptul că un produs este obținut legal nu reprezintă, prin sine, o garanție că șofatul este sigur.
Contextul european al siguranței rutiere
În martie 2026, Comisia Europeană a publicat date preliminare potrivit cărora aproximativ 19.400 de oameni au murit pe drumurile Uniunii Europene în 2025, cu circa 3% mai puțin decât în anul precedent. România a rămas printre țările cu o rată ridicată a deceselor rutiere, alături de Bulgaria și Croația, conform aceleiași evaluări. Datele europene se referă la victimele accidentelor pe întreg anul 2025 și nu pot fi comparate direct cu numărul cazurilor de conducere sub influență constatate în România în primele opt luni din 2026. Ele oferă însă contextul care arată de ce reducerea riscului în trafic rămâne o temă de interes public.
Bilanțul prezentat de MAI se referă la situațiile depistate de polițiști în controalele privind alcoolul și substanțele psihoactive. Cifra de aproape 8.000 nu reprezintă numărul tuturor accidentelor rutiere și nu permite calcularea efectului controalelor asupra accidentelor grave. Comunicatul tratează acest tip de risc, fără a susține că ar fi singura cauză a accidentelor.