Arheologii au reluat cercetările la Gherăseni–Grindul Cremenea, în județul Buzău, un sit cunoscut pentru descoperirea diademei asociate mormântului supranumit al „Prințesei” cu craniul alungit. Campania din octombrie urmărește și urme de locuire din preistorie, nu doar mormântul devenit cunoscut publicului. Potrivit informațiilor Muzeului Județean Buzău relatate de AGERPRES, echipa va folosi săpături arheologice, magnetometrie, modelul digital al terenului, datare cu radiocarbon și analize ale resturilor umane și animale.
Șantierul este ultimul deschis dintre cele programate în județ pentru anul 2026. Lucrările din această etapă sunt prevăzute pentru următoarele două săptămâni, conform declarațiilor directorului muzeului, Daniel Costache, consemnate de AGERPRES. În echipa de cercetare participă specialiști ai Muzeului Județean Buzău, ai Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, ai Facultății de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și ai Facultății de Geografie a Universității din București. Componența reflectă nevoia de a studia împreună obiectele, straturile de sol și mediul în care au trăit comunitățile.
Un loc cercetat în mai multe etape
Primele cercetări sistematice la Gherăseni au avut loc între 1961 și 1965, potrivit muzeului. Săpăturile au fost reluate apoi între 1989 și 2008. Noua campanie nu pornește așadar de la un loc necunoscut, ci revine asupra unui sit pentru care există documentație acumulată în decenii diferite. Publicațiile științifice ale Muzeului Județean Buzău includ studii despre campaniile de la Grindul Cremenea, inclusiv cercetările din 1992 și cele din 2002–2003.
Muzeul a inclus deja situl într-un program de vizite ghidate organizat în iunie 2026, în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei. Vizita publicului și cercetarea de teren au scopuri diferite: prima permite explicarea patrimoniului și a lucrului arheologic, iar a doua produce înregistrările și probele pe care se bazează interpretarea științifică. Faptul că cercetarea este reluată în octombrie nu înseamnă că descoperirile acestei campanii sunt deja cunoscute. Rezultatele depind de ceea ce va fi găsit, documentat și analizat în laborator.
Ce se caută în campania actuală
Directorul muzeului a precizat, în relatarea AGERPRES, că arheologii urmăresc noi structuri și urme de locuire preistorică din Lunca Călmățuiului. Zona este importantă pentru înțelegerea comunităților care au trăit în apropierea terenurilor inundabile. La Gherăseni există vestigii din mai multe epoci, inclusiv din perioada neo-eneolitică și din Evul Mediu. Mormântul care a făcut celebru situl este datat separat, în secolul al V-lea după Hristos. Prezența mai multor orizonturi cronologice într-un singur loc cere separarea atentă a straturilor; obiectele din epoci diferite nu pot fi atribuite aceleiași comunități doar pentru că apar în perimetrul aceluiași șantier.
Săpătura arheologică oferă contextul exact al fiecărui obiect sau fragment descoperit: poziția, adâncimea și relația sa cu alte urme din sol. Aceste informații sunt la fel de importante ca piesa în sine, deoarece permit reconstituirea succesiunii locuirilor. Echipa intenționează să folosească și magnetometria, metodă care poate semnala variații ale proprietăților magnetice din subsol și poate orienta alegerea zonelor de cercetare. Modelul digital al terenului ajută la observarea formelor de relief și a raportului dintre vestigii și peisaj.
Datarea cu radiocarbon este prevăzută pentru materialele potrivite unei asemenea analize. Ea poate oferi intervale cronologice pentru resturi organice, cu condiția ca proba și contextul ei să fie bine înțelese. Analizele antropologice privesc resturile umane, iar cele arheozoologice studiază resturile animale. În campania de la Gherăseni, aceste metode sunt anunțate ca parte a programului de cercetare; nu trebuie prezentate drept rezultate deja obținute. O datare nouă ori o concluzie despre modul de viață al comunităților va putea fi susținută abia după prelucrarea probelor.
Diadema care a făcut situl cunoscut
Una dintre piesele importante din patrimoniul Muzeului Județean Buzău este diadema descoperită întâmplător la Gherăseni în urma unor lucrări agricole din anii 1960. Piesa este asociată cu un mormânt al unei femei al cărei craniu avea o formă alungită. Denumirea de „Prințesă” este numele sub care descoperirea a devenit cunoscută, nu o demonstrație, prin ea însăși, a unui rang politic exact. Diadema este încadrată între puținele piese hunice de acest tip cunoscute și face parte din categoria juridică a Tezaurului Național, potrivit muzeului.
Mormântul din secolul al V-lea și urmele neo-eneolitice cercetate în campania actuală aparțin unor perioade foarte îndepărtate una de cealaltă. Asocierea lor în același articol nu înseamnă că diadema poate explica locuirea preistorică. Ea arată mai degrabă cât de mult timp a fost folosit sau traversat acest spațiu. Pentru a reconstitui fiecare etapă, arheologii trebuie să studieze separat straturile, structurile și materialele aparținând fiecărei perioade. Cercetarea de la Grindul Cremenea urmărește tocmai completarea acestei imagini cronologice.
Studiile publicate anterior de muzeu asupra zonei Călmățuiului menționează raportul dintre nivelurile Precucuteni și Gumelnița la Gherăseni și în alte situri din câmpia nord-estică a Munteniei. Cercetătorii au folosit observații stratigrafice și unele datări radiocarbon pentru a analiza succesiunea acestor comunități. Noua campanie poate adăuga date la această documentație, însă interpretarea va depinde de vestigiile efectiv descoperite. AGERPRES a relatat deschiderea șantierului și planul metodelor; la 7 octombrie nu este anunțată o nouă descoperire care să schimbe datarea diademei sau istoria sitului.
Pentru Muzeul Județean Buzău, revenirea la Gherăseni aduce cercetarea din nou în zona de câmpie, după campaniile desfășurate și în regiunile montane ori de piemont ale județului. Echipa are la dispoziție experiența săpăturilor mai vechi și instrumente suplimentare pentru verificarea ipotezelor despre locuire. Datele certe ale acestei săptămâni sunt reluarea lucrărilor, colaborarea dintre instituțiile participante și programul de analize anunțat. Concluziile arheologice ale campaniei vor putea fi formulate numai după documentarea și examinarea descoperirilor.