Furnizori ai unor platforme online, între care Google, Meta, Microsoft și TikTok, au publicat noi rapoarte despre măsurile aplicate în Uniunea Europeană împotriva dezinformării. Comisia Europeană a anunțat publicarea documentelor pe 24 septembrie. Rapoartele acoperă perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026 și reprezintă a doua rundă după integrarea codului de conduită privind dezinformarea în cadrul Regulamentului pentru servicii digitale, cunoscut drept Digital Services Act sau DSA.
Documentele sunt raportări ale semnatarilor codului, nu o constatare a Comisiei că dezinformarea a dispărut ori că toate măsurile platformelor sunt suficiente. Ele descriu politici, instrumente, parteneriate și date despre aplicarea angajamentelor. Comisia spune că această rundă include capitole dedicate crizelor în desfășurare, între care războiul din Ucraina, și integrității alegerilor. Publicarea lor permite compararea informațiilor prezentate de companii și de ceilalți semnatari cu obligațiile pe care aceștia și le-au asumat.
De ce sunt publicate acum
Codul european împotriva dezinformării a început ca un instrument de autoreglementare în 2018 și a fost consolidat în 2022. În februarie 2025, Comisia și Comitetul european pentru servicii digitale au acceptat integrarea versiunii consolidate ca un cod de conduită în sensul DSA. Această integrare a intrat în vigoare la 1 iulie 2025. Runda de rapoarte anunțată acum este a doua de la acel moment, după ce primul an complet de raportare sub noul cadru s-a încheiat.
În noua structură, aderarea platformelor la angajamentele asumate poate fi examinată prin audituri independente anuale. Codul servește și drept reper relevant atunci când autoritățile analizează respectarea DSA de către semnatarii cărora li se aplică. Este o diferență față de interpretarea simplă potrivit căreia o companie ar publica voluntar un raport fără nicio legătură cu regulile europene. În același timp, existența unui raport nu echivalează cu o sancțiune sau cu o certificare automată a eficienței tuturor intervențiilor descrise acolo.
Platformele și motoarele de căutare online foarte mari care au aderat la cod raportează la fiecare șase luni. Pentru alți semnatari, care nu sunt furnizori de astfel de servicii, raportarea este anuală. În vocabularul DSA, serviciile foarte mari sunt cele utilizate lunar de cel puțin 45 de milioane de persoane în Uniunea Europeană. Prin urmare, ritmul de raportare depinde de tipul serviciului și de categoria în care acesta este încadrat, nu este identic pentru orice organizație care apare în registrul codului.
Publicarea din septembrie se referă la primul semestru al anului, deci la activități desfășurate înainte de anunțul Comisiei. Un raport depus acum poate descrie schimbări de politică sau instrumente introduse între ianuarie și iunie, dar nu poate servi singur drept bilanț al tuturor evenimentelor din lunile iulie, august și septembrie. Această delimitare a perioadei este importantă mai ales pentru subiectele electorale și crizele care evoluează rapid.
Ce cuprinde codul de conduită
Versiunea consolidată din 2022 cuprinde 44 de angajamente și 128 de măsuri specifice. Una dintre direcții privește reducerea veniturilor obținute din publicitate de actorii care răspândesc dezinformare. Alta se referă la transparența reclamelor politice, inclusiv identificarea sponsorului, a perioadei de afișare și a cheltuielilor. Codul mai acoperă manipularea prin conturi false, amplificare automată, imitarea identității altor persoane și materiale sintetice folosite în mod înșelător.
Alte angajamente privesc instrumentele oferite utilizatorilor pentru a recunoaște și semnala conținutul înșelător, accesul cercetătorilor la date relevante și cooperarea cu organizațiile de verificare a faptelor. Există și un centru comun de transparență, unde sunt publicate rapoartele semnatarilor. Comisia prezintă acest ansamblu ca pe un mod de a urmări atât politicile declarate de platforme, cât și indicatori ai punerii lor în aplicare, inclusiv în contexte sensibile precum alegerile.
Pentru utilizatorii din România, importanța acestei runde este că raportările se referă la servicii online folosite și în spațiul public românesc, însă anunțul Comisiei nu oferă un bilanț separat al dezinformării din România. Nu rezultă din comunicat un număr nou de conturi eliminate în țară sau o măsurătoare unică a expunerii publicului român. Concluziile despre efecte concrete trebuie legate de datele fiecărui raport și de metoda prin care au fost calculate, nu deduse doar din faptul că rapoartele au fost depuse.
Alegeri, crize și evaluarea măsurilor
Capitolele despre alegeri și crize sunt relevante deoarece circulația unor informații false se poate accelera în perioade în care publicul caută rapid explicații. Codul prevede cooperare între semnatari în timpul scrutinurilor și un mecanism de răspuns rapid în care pot participa platforme, organizații civice și verificatori. Rapoartele pentru primul semestru din 2026 descriu ce au declarat actorii implicați despre măsurile lor pentru astfel de situații. Comisia menționează separat războiul din Ucraina ca subiect tratat în această rundă.
Rapoartele nu provin doar de la platforme. Centrul de transparență cuprinde și documente ale altor semnatari ai codului, inclusiv organizații care studiază manipularea informației. Acest lucru permite observarea unor perspective diferite: companiile pot descrie propriile politici și date operaționale, iar cercetătorii sau organizațiile civice pot prezenta constatări despre folosirea platformelor. Cele două tipuri de documente nu trebuie confundate, iar afirmațiile despre eficiența unei măsuri trebuie atribuite celui care le raportează.
Comisia a anunțat că, având acum un an complet de raportări după integrarea în DSA, va deschide dialoguri cu semnatarii care operează platforme și motoare de căutare foarte mari. Discuțiile vor viza nivelul angajamentelor asumate și modul în care acestea sunt aplicate. Acesta este pasul instituțional comunicat odată cu publicarea noii runde: examinarea raportărilor și dialogul cu semnatarii, fără o concluzie publicată pe 24 septembrie despre conformitatea individuală a fiecărei companii.