În România, 4.782 de firme și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență în primele opt luni din 2026, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului prezentate la începutul lui octombrie. În aceeași perioadă din 2025 fuseseră înregistrate 4.561 de cazuri. Diferența este de 221 de intrări în insolvență, echivalentul unei creșteri de 4,85%. Datele acoperă intervalul ianuarie–august, nu întregul an, iar în această statistică sunt cuprinse atât societăți comerciale, cât și PFA.
Seria arată o creștere la nivel național, dar distribuția nu este uniformă. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în București: 861 în opt luni, cu 4,11% peste perioada similară a anului anterior. Capitala are cel mai mare număr absolut de intrări în insolvență din țară. Acest fapt nu înseamnă, luat separat, că fiecare firmă din București are un risc mai mare decât o firmă din alt județ, deoarece statistica prezentată aici nu raportează cazurile la totalul firmelor active în fiecare zonă.
Județele cu cele mai multe cazuri
După București urmează Bihor, cu 363 de firme și PFA intrate în insolvență, Cluj, cu 263, Ilfov, cu 246, și Timiș, cu 229. Comparativ cu primele opt luni din 2025, Bihor înregistrează o scădere de 11,89%, Cluj de 15,16%, iar Timiș de 4,18%. În Ilfov numărul este cu 2,50% mai mare. Rezultatele arată că evoluția națională pozitivă a numărului de proceduri nu se regăsește identic în toate județele cu volume mari.
La celălalt capăt al clasamentului, Covasna are 20 de cazuri, Harghita 24, iar Botoșani 27. În Mehedinți, Sălaj și Tulcea au fost câte 34 de cazuri, iar în Gorj 38. Procentele anuale diferă și în acest grup: Sălaj are o scădere de 41,38%, Tulcea de 22,73%, în timp ce Botoșani a crescut cu 22,73%. Când baza de comparație este mică, modificări de câteva cazuri pot produce variații procentuale ample; de aceea numărul absolut și procentul trebuie urmărite împreună.
Numai în luna august au fost consemnate 357 de intrări în insolvență în statistica ONRC citată. Dintre acestea, 57 au fost în București, 44 în Bihor și 29 în Ilfov, iar Cluj și Timiș au avut câte 16. Luna august este o componentă a totalului ianuarie–august și nu trebuie adăugată încă o dată la cele 4.782 de cazuri. Din aceeași serie rezultă că până la sfârșitul lui iulie fuseseră înregistrate 4.425 de intrări, diferența reprezentând cazurile raportate pentru august.
În București, cele 57 de cazuri din august reprezintă numai o parte din cele 861 raportate pentru întregul interval de opt luni. La fel, cifrele județene pentru Bihor, Ilfov, Cluj și Timiș sunt incluse în totalurile regionale deja prezentate. O interpretare corectă nu însumează valorile unei luni cu bilanțurile cumulative ale aceleiași perioade, fiindcă ar număra aceleași firme de două ori.
Ce înseamnă intrarea în insolvență
Insolvența descrie situația în care un debitor nu dispune de fondurile necesare pentru plata datoriilor exigibile, în condițiile prevăzute de lege. Intrarea într-o procedură de insolvență nu este identică, în mod automat, cu închiderea definitivă a firmei sau cu falimentul. Legea română prevede atât mecanisme de prevenire, cât și proceduri prin care activitatea unei companii poate fi reorganizată, atunci când redresarea este posibilă. Indicatorul ONRC privește intrarea în procedură și nu arată singur câte dintre entitățile respective își vor continua activitatea după reorganizare.
Distincția este relevantă și pentru citirea datelor lunare. Alte analize pot număra dosare nou deschise în instanță, publicări în Buletinul Procedurilor de Insolvență sau firme înscrise în registru la o anumită dată. Aceste serii nu sunt neapărat egale pentru aceeași lună, fiindcă folosesc evenimente administrative diferite. Pentru a compara august 2026 cu august 2025, trebuie folosită aceeași sursă și aceeași definiție. Cifra de 357 prezentată aici aparține statisticii despre firme și PFA intrate în insolvență, raportată de ONRC.
Publicarea bilanțului după opt luni permite separarea dinamicii anuale de cea a ultimei luni. Creșterea de 221 de cazuri față de 2025 este calculată pentru întregul interval ianuarie–august. Augustul, privit separat, reprezintă aproximativ 7,5% din totalul celor opt luni. O lună cu un număr relativ redus față de media perioadei nu anulează creșterea cumulată a anului; la fel, cifrele cumulate nu explică singure de ce o companie a ajuns în această situație.
Un reper suplimentar vine din bilanțul primului semestru, publicat anterior de ONRC: 3.855 de intrări în insolvență în ianuarie–iunie 2026, față de 3.431 în aceeași perioadă din 2025. Diferența dintre totalul de la sfârșitul lui august și cel de la sfârșitul lui iunie este de 927 de cazuri pentru lunile iulie și august împreună. Cum august a avut 357, rezultă 570 pentru iulie. Aceste valori sunt diferențe între totaluri cumulative ale aceleiași serii, nu estimări independente ale numărului de dosare din instanță.
Și comparația cu 2025 se schimbă în funcție de interval. Pentru ianuarie–iunie, creșterea fusese de 12,36%. În iulie și august 2025, diferența dintre totalul la opt luni, 4.561, și cel la șase luni, 3.431, este de 1.130 de cazuri. Cele 927 de intrări din aceleași două luni ale lui 2026 sunt cu 203 mai puține. Astfel, un avans puternic în prima jumătate a anului și un ritm mai redus în următoarele două luni pot coexista cu o creștere cumulată de 4,85% la sfârșitul lui august.
Datele publicate nu indică valoarea datoriilor, numărul angajaților afectați ori ponderea societăților care se vor reorganiza. Ele măsoară câte firme și PFA au intrat în procedură și unde sunt concentrate aceste cazuri. În acest cadru, reperele bilanțului sunt totalul național de 4.782, creșterea de 4,85% față de 2025, primul loc ocupat de București și diferențele considerabile dintre județele cu multe înregistrări. Cele 357 de intrări din august fac parte din totalul cumulativ, iar compararea lor cu cele 570 deduse pentru iulie descrie numai ultimele două luni incluse în raport.