România a marcat luni, 28 septembrie, 70 de ani de la aderarea la UNESCO printr-o gală organizată la Opera Națională București. Evenimentul a făcut parte din programul aniversar coordonat de Comisia Națională a României pentru UNESCO și a adus în aceeași seară muzică, film, artă contemporană, educație și patrimoniu. Aniversarea are două repere istorice apropiate: România a devenit membră a organizației la 27 iulie 1956, iar Comisia Națională a fost înființată la 21 septembrie în același an. Gala a fost concepută ca evenimentul central al seriei dedicate acestor șapte decenii.
Muzica din programul galei
La Opera Națională București a fost anunțat un concert al Orchestrei Române de Tineret, sub conducerea dirijorului Constantin Grigore. Soliștii incluși în program au fost soprana Mihaela Hotea și tenorul Andrei Mihalcea. Selecția muzicală a cuprins lucrări din repertoriul românesc și internațional, cu autori precum Mozart, Donizetti, Puccini, Leoncavallo, Eugen Doga, Gherase Grigoriu și Francis Lopez. Programul comunicat de organizatori a inclus arii din „Nunta lui Figaro”, „Elixirul dragostei” și „Gianni Schicchi”, alături de alte momente lirice.
Concertul nu a fost singura componentă artistică. Organizatorii au inclus proiecția filmului realizat de Televiziunea Română „Când muzica devine un limbaj al păcii”. Alegerea muzicii și a filmului plasează cooperarea culturală în centrul aniversării. UNESCO are programe în educație, știință și protejarea patrimoniului, dar schimburile artistice sunt o parte vizibilă a relației internaționale pe care organizația o promovează. În acest cadru, gala a reunit instituții culturale și proiecte care lucrează cu publicuri diferite, de la elevi până la cercetători și artiști.
Brâncuși, patrimoniul și expozițiile
În spațiile Operei Naționale a fost programat vernisajul expoziției „Măiastra”, semnată de Relu și Marijana Bițulescu. Proiectul pornește de la un motiv asociat operei lui Constantin Brâncuși și este inclus într-un an în care se comemorează 150 de ani de la nașterea sculptorului. Expoziția nu este prezentată ca o colecție de lucrări ale lui Brâncuși, ci ca o interpretare contemporană a temei sale. Distincția contează pentru a înțelege ce anume este expus publicului în cadrul galei.
Un alt element al serii a fost lansarea unei emisiuni filatelice despre tradițiile și practicile românești înscrise pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Titlul ei, „România – acolo unde tradiția inspiră viitorul”, leagă obiectele de colecție de elementele transmise între generații. Patrimoniul imaterial nu se reduce la clădiri și monumente: el cuprinde practici, cunoștințe și expresii păstrate de comunități. Organizatorii au folosit această emisiune pentru a aduce în atenție partea vie a patrimoniului recunoscut internațional.
Educație, știință și geoparcuri
Expoziția „Puntea generațiilor – 70 de ani de educație și știință” a fost pregătită de Comisia Națională împreună cu școli, centre și catedre UNESCO din România. Ea prezintă colaborarea desfășurată prin aceste rețele, nu doar lista unor situri sau monumente. În planul aniversar, educația și cercetarea sunt tratate ca domenii ale cooperării cu organizația, alături de cultură. Asta explică prezența instituțiilor academice și a proiectelor pentru tineri la o gală găzduită de o instituție muzicală.
Programul a cuprins documentarul „Călătorie prin geoparcuri”, realizat de Daniel Mîrlea. Filmul urmărește peisajele și comunitățile din geoparcuri, spații în care patrimoniul natural este legat de educație și de viața locală. Organizatorii au inclus și documentarul „UNESCO România 70”, realizat de Televiziunea Română, cu Alexandru Munteanu ca autor. Acesta utilizează imagini de arhivă și mărturii pentru a urmări relația dintre televiziunea publică și Comisia Națională, precum și promovarea culturii și patrimoniului românesc.
Ce marchează cei 70 de ani
UNESCO a fost creată în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial, ca organizație a Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură. Aderarea României din 1956 a făcut posibilă participarea la programe internaționale în aceste domenii. Comisia Națională este legătura instituțională dintre prioritățile organizației și inițiativele din România. De aceea, aniversarea se referă atât la recunoașterea patrimoniului românesc, cât și la activitatea școlilor, a cercetătorilor, a instituțiilor culturale și a comunităților locale.
Un exemplu concret al dimensiunii patrimoniale este centrul istoric al Sighișoarei, înscris în 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial. Orașul fortificat păstrează urme ale comunității sașilor transilvăneni și este recunoscut pentru valoarea sa istorică și urbană. Patrimoniul construit, tradițiile imateriale prezentate prin emisiunea filatelică și geoparcurile din programul filmelor sunt tipuri diferite de bunuri și practici aduse în atenția publicului în anul aniversar. Ele explică de ce programul UNESCO 70 a depășit granița unui singur concert sau a unei singure instituții culturale.
Gala de la Opera Națională a fost un eveniment instituțional, cu acces pe bază de invitație, potrivit organizatorilor. Au fost invitați reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic și diplomatic, ai instituțiilor culturale și ai comunității UNESCO din România. Organizarea a revenit Comisiei Naționale, alături de ministere, Artexim și Opera Națională București, iar televiziunea și radioul public au avut rol de coproducători. Președintele României a transmis un mesaj în cadrul evenimentului. Prin programul muzical, expozițiile și filmele prezentate, seara a concentrat principalele domenii pe care Comisia le-a ales pentru a marca aniversarea din 2026.
Evenimentul s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. În program au fost prevăzute și prezentări despre contribuția țării la proiectele UNESCO, pe lângă momentele artistice. Aceste prezentări au legat istoria aderării din 1956 de activitățile desfășurate astăzi de instituțiile și comunitățile românești implicate în cooperarea internațională.