Debitul Dunării la intrarea în România rămâne mult sub media obișnuită pentru octombrie, iar prognoza hidrologică indică o nouă scădere în zilele următoare. La Baziaș erau estimați 1.350 de metri cubi pe secundă la începutul lunii, față de o medie multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru octombrie. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor anticipează o valoare de aproximativ 1.250 de metri cubi pe secundă la 8 octombrie. Pe fondul nivelului scăzut, au fost reluate lucrările de dragare pe sectorul Dunării Vechi din apropierea centralei de la Cernavodă.
Comitetul interministerial Bala–Cernavodă s-a întrunit joi, 1 octombrie, pentru a analiza distribuția debitului la bifurcația canalului Bala cu Dunărea Veche. Un reprezentant al Guvernului a transmis că se elaborează raportul final cu recomandările rezultate din ședință. La data comunicării, nu fusese anunțată o decizie tehnică definitivă privind o nouă lucrare sau o modificare a debitului. Reuniunea a avut loc în timp ce datele hidrologice arătau că nivelul fluviului rămâne apropiat de valorile foarte scăzute înregistrate în august și septembrie.
Cum arată datele de debit și nivel
La stația de la Cernavodă, cota apei era joi de minus 221 de centimetri. Valoarea reprezintă nivelul față de reperul convențional al stației, numit „cota zero”; semnul minus nu înseamnă că apa ar fi dispărut din albie. Cota era cu 34 de centimetri peste minimul consemnat la 20 septembrie și apropiată de cea din 8–9 august, când fusese de minus 222 de centimetri. Debitul la Baziaș și cota de la Cernavodă sunt indicatori diferiți: primul măsoară cantitatea de apă care trece într-o secundă la intrarea în țară, iar al doilea indică nivelul apei într-un punct din aval.
Prognoza publicată la 2 octombrie arată un debit staționar, în jurul a 1.350 de metri cubi pe secundă, pentru următoarele trei zile, apoi o scădere graduală către 1.250 de metri cubi pe secundă la 8 octombrie. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt estimate în general în scădere, cu o perioadă inițială relativ staționară pe sectorul Brăila–Tulcea. Diferența față de media multianuală a lunii octombrie arată caracterul neobișnuit de redus al apei disponibile în această perioadă. Este o prognoză, nu o măsurătoare deja realizată pentru 8 octombrie.
Dragarea a fost reluată la Cochirleni
Administrația Fluvială a Dunării de Jos a reluat la începutul săptămânii lucrările de dragare la Cochirleni, după ce utilajul său nu lucrase în zonă aproape toată luna septembrie. Reprezentantul instituției, Adrian Maizel, a explicat că ținta lucrării este formarea unui canal lat de 50–60 de metri, cu o adâncime efectivă de doi metri raportată la un nivel de minus 250 de centimetri la Cernavodă. Parametrii descriu obiectivul tehnic al operațiunii, nu un rezultat deja confirmat pentru întregul sector. Autoritățile urmăresc prin îndepărtarea sedimentelor să păstreze o cale de curgere adecvată în punctele cu adâncime redusă.
După Cochirleni, programul menționat de AFDJ include sectoarele Rasova, Fermecatu, Mârleanu și Lebăda. Contractul actual vizează scoaterea a 120.000 de metri cubi de sedimente. În paralel, două utilaje mai mici ale Apelor Române lucrează în zonă. Potrivit datelor comunicate de instituție, aceste echipe îndepărtaseră aproximativ 40.000 de metri cubi de material într-o lună și jumătate, pe o lungime de 600 de metri. Coridorul executat avea lățimea de circa 30 de metri și o adâncire de aproximativ 50 de centimetri. Volumul deja dragat de Apele Române nu trebuie confundat cu volumul prevăzut în contractul AFDJ.
Lucrările anterioare și rolul comitetului
Operațiunile au început în august, când autoritățile au identificat mai multe puncte critice. AFDJ a intervenit între kilometrii 345 și 342, în zona Caragheorghe–Turcescu, și între kilometrii 309 și 304, la Cochirleni. Apele Române au completat intervenția cu două unități de dragare în dreptul kilometrilor 306, 307, 309 și 312 de pe Dunărea Veche. Lucrările de adâncire și nivelare a albiei sunt legate de necesitatea menținerii accesului la apă în zona Cernavodă, unde se află centrala nuclearoelectrică, dar și de condițiile de navigație pe sectorul respectiv.
Pentru intervențiile stabilite în august, autoritățile au calculat costuri totale de 12,1 milioane de lei. Din această sumă, șapte milioane de lei au fost prevăzute pentru lucrările de dirijare a debitului, în baza unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 31 iulie, iar 5,1 milioane de lei pentru dragarea a 100.000 de metri cubi de sedimente, potrivit unei hotărâri din 10 august. Finanțarea urma să provină din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Aceste valori se referă la intervențiile planificate atunci; contractul actual al AFDJ, pentru 120.000 de metri cubi, reprezintă o etapă prezentată separat de autorități.
Cancelaria prim-ministrului a arătat că au fost examinate și soluții hidrotehnice de dirijare sau redistribuire a apei către zona Cernavodă. Acestea rămân în analiză și nu reprezintă un răspuns imediat pentru perioada cu debite foarte mici, potrivit explicației transmise de Guvern. Tocmai de aceea, ședința comitetului a vizat recomandările privind distribuția apei la bifurcația Bala–Dunărea Veche, în timp ce lucrările de dragare deja începute continuă. O recomandare aflată în elaborare nu poate fi prezentată drept decizie adoptată sau lucrare executată.
Datele cunoscute la 2 octombrie descriu astfel două procese simultane: pe Dunăre se înregistrează un debit mult sub media sezonieră, iar instituțiile responsabile execută lucrări în punctele unde sedimentele reduc adâncimea. Nivelul de minus 221 de centimetri de la Cernavodă și prognoza de 1.250 de metri cubi pe secundă pentru 8 octombrie arată de ce evoluția apei este urmărită zilnic. Raportul final al comitetului era încă în curs de redactare la momentul ultimelor informații verificate.