Președintele Nicușor Dan are programate luni, 5 octombrie, noi consultări la Palatul Cotroceni cu partidele și grupurile reprezentate în Parlament, înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. Întâlnirile încep la ora 14:00 cu PSD și continuă, la intervale de câte 30 de minute, până la discuția de la ora 19:00 cu parlamentarii neafiliați. Este a patra rundă de consultări din acest an pentru formarea unui cabinet, după ce tentativa de învestire a guvernului propus de Siegfried Mureșan nu a strâns voturile necesare.
Calendarul comunicat public pentru luni pune în ordine delegațiile, dar nu anunță rezultatul negocierilor. La ora 14:30 este așteptat AUR, la 15:00 PNL, iar la 15:30 USR. De la 16:00 intră UDMR, urmată la 16:30 de grupul minorităților naționale. După aceste discuții, programul continuă cu SOS România la 17:00, POT la 17:30, Uniți pentru România la 18:00 și PACE la 18:30. Ultimul interval, cel de la 19:00, este rezervat parlamentarilor neafiliați. Până la încheierea audierilor, niciun nume de premier nu poate fi prezentat drept o desemnare oficială doar pe baza speculațiilor politice.
De ce are loc o nouă rundă
Parlamentul a respins cabinetul propus anterior de Siegfried Mureșan. În această situație, președintele trebuie să decidă dacă desemnează un alt candidat care poate prezenta o listă de miniștri și un program de guvernare cu șanse de a obține votul de încredere. Consultările de luni sunt etapa în care șeful statului discută cu reprezentanții formațiunilor despre susținerea pe care ar putea-o primi o viitoare propunere. Discuția de la Cotroceni nu echivalează cu învestirea unui guvern: aceasta depinde de votul ulterior al Parlamentului.
La votul din 30 septembrie, cabinetul Mureșan a obținut 182 de voturi favorabile, deși avea nevoie de cel puțin 233. Diferența de 51 de voturi explică de ce simpla reluare a aceleiași formule politice nu ar garanta învestirea. Au fost exprimate și 15 voturi împotrivă din 197 de voturi valabile, în timp ce în sala de plen au fost prezenți 321 de parlamentari. Numărul celor prezenți nu este echivalent cu numărul voturilor favorabile. Pentru următoarea propunere, decisiv va fi sprijinul efectiv exprimat la vot, nu numai participarea delegațiilor la consultări.
Ordinea întâlnirilor arată că nu este invitată numai o posibilă alianță de guvernare. Sunt chemate atât partide care ar putea negocia sprijinul pentru un cabinet, cât și formațiuni care se pot opune acestuia. Includerea grupului minorităților, a formațiunilor parlamentare mai mici și a neafiliaților contează deoarece fiecare vot poate influența rezultatul din plenul reunit, atunci când este prezentată lista întregului guvern. Pozițiile comunicate după fiecare întâlnire vor arăta dacă există sprijin declarat, dar nu pot înlocui votul formal din Parlament.
Constituția spune că președintele desemnează un candidat după consultarea partidului care deține majoritatea absolută ori, dacă o asemenea majoritate nu există, a partidelor reprezentate în Parlament. Textul constituțional nu obligă șeful statului să aleagă automat persoana propusă de delegația care intră prima la discuții. Miza politică este identificarea unui candidat care să poată reuni voturile cerute la învestire. Tocmai de aceea, negocierile despre formulă de guvernare, susținere și program pot continua după întâlnirile individuale.
Ce urmează după desemnare
Articolul 103 din Constituție prevede că persoana desemnată cere Parlamentului, în cel mult zece zile de la desemnare, votul de încredere asupra programului și asupra întregii liste a Guvernului. Parlamentul dezbate apoi propunerea în condițiile procedurilor sale și se pronunță prin votul deputaților și senatorilor. O desemnare prezidențială este, prin urmare, începutul unei noi încercări de formare a executivului, nu finalul crizei guvernamentale. Cabinetul poate prelua mandatul numai după parcurgerea pașilor constituționali și obținerea încrederii parlamentare.
Pentru cititorii care urmăresc anunțurile din cursul zilei, este importantă distincția dintre trei momente. Mai întâi au loc consultările cu partidele, în care sunt exprimate poziții și condiții politice. Apoi președintele poate face o desemnare oficială, care îi dă unei persoane mandatul de a încerca formarea guvernului. La final, Parlamentul decide dacă aprobă programul și echipa ministerială. Faptul că un partid anunță sprijinul în principiu nu înseamnă că toate celelalte voturi necesare au fost deja obținute.
Eșecul unei propuneri anterioare face relevante și prevederile constituționale privind respingerea mai multor solicitări de învestire. Dizolvarea Parlamentului nu se produce automat după un vot negativ. Articolul 89 prevede condiții cumulative, între care trecerea a 60 de zile de la prima solicitare de învestire și respingerea a cel puțin două solicitări, iar decizia este formulată ca posibilitate a președintelui după consultarea conducerii celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Existența acestor reguli explică de ce discuțiile pentru o nouă majoritate contează înainte de următoarea propunere.
Consultările de luni se desfășoară într-un interval de cinci ore, potrivit programului anunțat. Un partid poate ieși de la Cotroceni cu o poziție diferită de cea prezentată la intrare, iar o propunere de nume poate fi schimbată în urma negocierilor. Din acest motiv, informația certă înaintea începerii întâlnirilor este programul convocării și obiectul discuțiilor: desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Numele persoanei desemnate, configurația cabinetului și rezultatul votului de încredere pot fi stabilite și relatate ca fapte numai după anunțurile și procedurile care le confirmă.
În declarațiile partidelor de după întâlniri poate apărea și diferența dintre sprijinirea unei persoane pentru nominalizare și acceptarea listei de miniștri ori a programului ei. Constituția cere votul asupra programului și al întregului cabinet, nu asupra numelui premierului luat separat. Prin urmare, o formulă susținută pentru deschiderea negocierilor poate să nu întrunească ulterior voturile pentru lista finală. Aceasta este tocmai verificarea pe care consultările de luni încearcă să o pregătească.