Sectorul românesc al tehnologiei informației și comunicațiilor a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 23,6 miliarde de euro, dar folosirea tehnologiilor avansate în restul economiei rămâne modestă, potrivit unei analize prezentate de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii. ANIS estimează o contribuție directă a sectorului IT&C de 6,67% la produsul intern brut și o pondere de circa 25,6% în exporturile de servicii. Datele descriu o industrie capabilă să vândă tehnologie, în timp ce multe întreprinderi locale folosesc încă puține instrumente digitale în activitatea proprie.
Cele trei cifre măsoară lucruri diferite. Cifra de afaceri este totalul vânzărilor companiilor din sectorul vizat de analiză. Contribuția la PIB exprimă valoarea adăugată directă, nu repetă întreaga cifră de afaceri. Ponderea în exporturile de servicii arată poziția produselor și serviciilor IT&C în comerțul extern cu servicii, nu procentul din toate exporturile României. Separarea acestor indicatori este necesară pentru a evita concluzia greșită că întreaga sumă de 23,6 miliarde de euro intră direct în PIB.
Diferența dintre producția de tehnologie și utilizarea ei
În analiza ANIS, numai 28,7% dintre companii integrează tehnologii avansate precum servicii cloud, inteligență artificială sau analiza datelor. Reprezentanții industriei spun că România produce și exportă tehnologie, dar o integrează mai greu în operațiunile firmelor din țară. Acest decalaj privește atât companiile care nu au trecut de instrumentele digitale de bază, cât și pe cele care folosesc aplicații curente fără a schimba procesele de lucru prin date sau automatizare.
Un indicator european oferă o perspectivă separată asupra primului nivel de digitalizare. Potrivit Eurostat, în 2025, aproximativ 44% dintre întreprinderile mici și mijlocii din România atingeau cel puțin nivelul de bază al intensității digitale, față de 71% la nivelul IMM-urilor din Uniunea Europeană. Intensitatea digitală de bază și integrarea unor tehnologii avansate nu sunt același indicator. Primul urmărește un set minim de practici digitale, în timp ce al doilea privește instrumente precum cloud, AI sau analiza datelor; procentele nu trebuie adunate și nu se referă neapărat la aceeași populație statistică.
Reprezentanta ANIS, Corina Vasile, leagă ritmul redus al adoptării de incertitudinea politicilor și de dificultatea firmelor de a planifica investiții pe termen mai lung. Aceasta este evaluarea asociației, nu o explicație cauzală demonstrată pentru fiecare companie. O firmă care decide să introducă automatizare are nevoie de bugete, competențe, date utilizabile și un orizont suficient pentru a recupera investiția. Analiza asociației susține că amânarea deciziilor publice poate accentua întârzierile deja existente în mediul privat.
Inovare și cercetare
ANIS amintește și poziția României în European Innovation Scoreboard 2025. Țara se află în grupa „Emerging Innovators”, iar asociația indică cheltuieli totale pentru cercetare și dezvoltare de aproximativ 0,46% din PIB, față de 2,24% media europeană invocată în analiză. Tabloul de bord al Comisiei Europene compară performanța sistemelor naționale de inovare prin mai mulți indicatori. Clasificarea nu se reduce la mărimea industriei IT, ci include și capacitatea de cercetare, rezultatele inovării și legăturile dintre instituții și companii.
Asociația estimează că apropierea de anumite repere regionale ar putea fi asociată, în scenariile sale, cu un PIB suplimentar între aproximativ 6 și 40 de miliarde de euro și cu 45.000 până la aproape 300.000 de locuri de muncă. Aceste valori sunt scenarii, nu efecte deja produse sau venituri garantate. Ele depind de ipotezele și de reperul folosit în comparație. Pentru cititor, distincția dintre statisticile observate și potențialele rezultate ale unei politici este esențială.
Competențele necesare firmelor
ANIS prezintă circa 222.000 de specialiști IT&C în România, echivalentul a aproximativ 2,8% din forța de muncă, și compară această pondere cu nivelul european menționat în analiză. În privința populației, organizația citează un nivel de 31,8% pentru competențe digitale cel puțin de bază, sub media europeană de 60%. Sunt două măsurători diferite: una privește angajații specializați, cealaltă competențele de bază ale populației. Nu rezultă că toți oamenii fără competențe avansate ar trebui să lucreze în IT.
Țintele propuse de ANIS pentru 2030 sunt 300.000 de specialiști IT&C, cel puțin 4% din forța de muncă și 50% dintre locuitori cu competențe digitale de bază. Acestea sunt obiective ale asociației, nu realizări actuale și nici angajamente guvernamentale confirmate prin analiza consultată. Organizația propune totodată stimulente pentru cercetare și proprietate intelectuală, vouchere de inovare și instrumente de testare a produselor. Miza centrală a documentului rămâne reducerea distanței dintre industria care exportă tehnologie și firmele românești care ar putea folosi mai mult din aceasta.
Datele despre competențe explică de ce adoptarea tehnologiei nu poate fi evaluată numai prin numărul de aplicații cumpărate. O întreprindere poate avea acces la software și infrastructură, dar are nevoie și de angajați capabili să le folosească pentru sarcini concrete, să interpreteze date și să întrețină procesele schimbate. ANIS leagă acest aspect de durata formării specialiștilor: infrastructura poate fi achiziționată într-un timp relativ scurt, în timp ce pregătirea unei forțe de muncă extinse durează ani. Această explicație rămâne parte a analizei asociației și se referă direct la decalajul dintre producția locală de tehnologie și utilizarea ei în economia internă.
Eurostat arată că nivelul de bază al intensității digitale este atins de o proporție mai mică de IMM-uri în România decât media UE. ANIS pune alături acest decalaj și indicatorii pentru cercetare, exporturi și specialiști. Împreună, cifrele descriu o situație cu două fețe: există firme capabile să livreze tehnologie pe piețe externe, dar adoptarea în întreprinderile mici și mijlocii din țară nu urmează același ritm. Analiza nu afirmă că toate companiile IT exportă sau că toate celelalte firme nu folosesc deloc instrumente digitale.