Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat definitiv, joi, 15 octombrie, litigiul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind fondurile necesare achitării unor drepturi salariale restante din justiție. Recursul autorităților executive a fost respins, iar hotărârea Curții de Apel București a fost menținută. Instanța supremă a confirmat soluția într-un comunicat publicat în aceeași zi.
Dosarul privește asigurarea resurselor bugetare pentru obligații de plată deja stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. ÎCCJ a participat la litigiu în calitate de ordonator principal de credite responsabil de bugetul instanțelor judecătorești. Potrivit instituției, necesarul de bani fusese fundamentat și solicitat autorităților, însă sumele necesare executării titlurilor nu au fost asigurate.
Hotărârea Curții de Apel rămâne în vigoare
Conform AGERPRES, decizia menținută a fost pronunțată de Curtea de Apel București pe 5 mai. Aceasta obligă Executivul să asigure plata restanțelor, inclusiv prin rectificare bugetară, și prevede punerea în executare în zece zile de la rămânerea definitivă. Agenția de presă estimează miza financiară a procesului la aproximativ cinci miliarde de lei.
În comunicatul de joi, ÎCCJ arată că soluția confirmă caracterul nelegal al neasigurării fondurilor pentru datorii certe. Instanța precizează că obligațiile fuseseră recunoscute și prin actele normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea lor. Din perspectiva prezentată de instituție, atribuțiile Executivului în elaborarea și executarea bugetului trebuie exercitate cu respectarea obligațiilor stabilite prin lege și prin titluri executorii.
Cum au apărut restanțele salariale
Potrivit informațiilor relatate de Digi24 și AGERPRES, restanțele sunt legate de majorări salariale recunoscute în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General. Creșterea de 25% a urmărit alinierea la decizii anterioare ale instanțelor și a fost aplicată retroactiv, începând din 2018. Diferențele rezultate din aceste recalculări au făcut obiectul obligațiilor de plată contestate în disputa bugetară.
Conflictul a ajuns și în fața Curții Constituționale, după sesizarea anunțată de premierul interimar Ilie Bolojan pe 2 iulie. Guvernul a susținut atunci că impunerea unor alocări bugetare de către instanță interferează cu atribuțiile puterilor executivă și legislativă. Bolojan a invocat competențele privind proiectul bugetului de stat, rectificările și repartizarea sumelor din fondul de rezervă.
În explicațiile publice prezentate joi, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a discutat și dimensiunea litigiilor salariale din sectorul public. Potrivit datelor relatate de Replica, centralizarea cuprinde 402.926 de persoane în 83.976 de dosare, dintre care 6.817 sunt magistrați. Cifrele descriu ansamblul litigiilor salariale analizate de instituție, din mai multe domenii de activitate.
ÎCCJ a precizat în comunicat că hotărârea pronunțată pe 15 octombrie este definitivă și executorie, iar autoritățile competente trebuie să îndeplinească obligațiile stabilite. Instituția a prezentat demersul său pentru alocarea fondurilor drept o acțiune de executare a titlurilor existente și de stingere a restanțelor față de personalul instanțelor judecătorești.