Sculptura „Rugăciunea” de Constantin Brâncuși poate fi văzută la Iași în expoziția „Sacrul la feminin. De la Facerea lumii la «Rugăciunea» lui Brâncuși”, deschisă pe 9 octombrie la Muzeul Mitropolitan. Evenimentul se desfășoară în Sala Baptisteriu până pe 30 octombrie și face parte din Festivalul de Artă Sacră SACRUM. Muzeul Mitropolitan și Muzeul Național de Artă al României au construit expoziția în jurul reprezentării femininului în patrimoniul artistic și religios. Lucrarea lui Brâncuși este piesa centrală a prezentării.
Unde și când poate fi văzută lucrarea
Vernisajul a avut loc vineri, 9 octombrie, de la ora 17:00, la Muzeul Mitropolitan Iași. Perioada anunțată pentru expoziție este 9–30 octombrie 2026. Sala Baptisteriu se află în muzeul din bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Catedralei Mitropolitane. Organizatorii sunt Arhiepiscopia Iașilor, prin muzeul propriu, și Muzeul Național de Artă al României. Colaborarea permite prezentarea într-un spațiu ieșean a unei sculpturi aflate în patrimoniul muzeului național.
Muzeul a anunțat că a fost închis pentru pregătirea expoziției între 6 și 9 octombrie, până la deschidere. Tot instituția a precizat că pe durata acestei prezentări va exista un program special de vizitare, care urma să fie comunicat separat. Orele obișnuite afișate pentru colecțiile permanente nu trebuie presupuse automat valabile pentru „Sacrul la feminin”. Pentru planificarea unei vizite după vernisaj contează programul actualizat al muzeului, nu doar data finală a expoziției.
Deschiderea are loc în timpul pelerinajului Sfintei Parascheva la Iași. Organizatorii au ales perioada astfel încât lucrarea și celelalte exponate să fie accesibile și oamenilor aflați în oraș pentru sărbătoarea religioasă. Această legătură explică locul și calendarul expoziției: muzeul se află în ansamblul mitropolitan, iar tema rugăciunii este prezentă atât în opera lui Brâncuși, cât și în contextul local al lunii octombrie.
Ce cuprinde expoziția
Parcursul reunește „Rugăciunea” și alte lucrări și obiecte de artă legate de reprezentarea femininului și a sacrului. Prezentarea începe de la tema Facerii lumii și ajunge la expresii artistice moderne. Muzeul menționează maternitatea, credința, jertfa și rugăciunea printre subiectele urmărite prin patrimoniul selectat. Aceasta este tema anunțată de instituție; lista completă a pieselor nu a fost publicată în comunicatul de deschidere, astfel că nu pot fi atribuite expoziției alte lucrări individuale fără o confirmare separată.
La vernisaj au fost prezenți reprezentanți ai ambelor muzee, între care directorul general al Muzeului Național de Artă al României, Erwin Kessler. Relatarea Ansamblului Mitropolitan Iași îl menționează și pe mitropolitul Teofan. Aceeași instituție a comunicat că prezentarea la Iași este o premieră pentru sculptura „Rugăciunea”. Afirmația privește itinerarul acestei opere, nu faptul că ar fi prima expoziție Brâncuși organizată vreodată în oraș.
Prezentarea lucrării într-o sală a muzeului mitropolitan schimbă locul în care publicul o poate întâlni în această lună, dar nu și instituția în patrimoniul căreia se află. „Rugăciunea” este împrumutată pentru expoziție de Muzeul Național de Artă al României. Organizatorii au ales să pună sculptura în relație cu obiecte mai vechi și cu tema femininului în arta sacră. Prin această selecție, vizitatorii pot vedea aceeași operă într-un parcurs expozițional diferit de cel al Sălii Brâncuși din București. Informația despre itinerar vine din anunțurile muzeelor și nu indică un transfer permanent al lucrării la Iași.
În relatarea vernisajului, organizatorii au arătat că între obiectele selectate se află și o statuetă veche de aproximativ 7.000 de ani. Această informație este atribuită declarației mitropolitului Teofan; materialul de deschidere nu oferă o fișă de catalog cu autorul, proveniența și datarea tehnică a statuetei. Prezența ei indică amploarea intervalului istoric pe care expoziția dorește să îl pună în dialog cu sculptura modernă, fără a schimba centrul anunțului: lucrarea lui Brâncuși expusă până la sfârșitul lunii.
Locul „Rugăciunii” în creația lui Brâncuși
„Rugăciunea” înfățișează o figură feminină îngenuncheată. Informațiile publicate de organizatori o plasează în anii de început ai trecerii sculptorului către un limbaj mai simplificat al formei. Lucrarea a fost concepută pentru un monument funerar comandat de Eliza Stănescu după moartea soțului ei. Acest context explică poziția corpului și relația dintre reculegere, pierdere și memorie, fără a transforma sculptura într-un obiect de cult. Directorul Muzeului Național de Artă al României a precizat la vernisaj că opera poate fi discutată ca artă modernă, chiar dacă este expusă într-un spațiu cu tematică religioasă.
Sursele muzeale plasează realizarea sculpturii în intervalul 1907–1908. Comanda pentru monumentul funerar al familiei Stănescu explică de ce figura este redată în postura rugăciunii, iar locul ei în istoria creației lui Brâncuși ține de simplificarea progresivă a anatomiei și a gestului. La Iași, organizatorii pornesc de la acest obiect concret pentru a alcătui un dialog cu alte reprezentări ale feminității, nu pentru a prezenta o retrospectivă completă a sculptorului. Expoziția anunțată are o temă și o perioadă delimitate. Vizitatorii care urmăresc în mod special „Rugăciunea” trebuie să țină cont de data închiderii prezentării, 30 octombrie, comunicată de muzeu.
Anul 2026 marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, în 1876. Muzeul Național de Artă al României include „Rugăciunea” printre lucrările sale reprezentative și a expus-o în Sala Brâncuși alături de alte sculpturi din perioada de formare și de tranziție a artistului. Prezența ei la Iași aduce publicului local o piesă importantă a acestei colecții. Festivalul SACRUM, programat între 4 și 30 octombrie, oferă cadrul mai larg al proiectului, însă intervalul în care sculptura poate fi văzută în Sala Baptisteriu rămâne cel anunțat pentru expoziție: 9–30 octombrie.