Guvernul a aprobat pe 9 octombrie demersurile prin care România solicită continuarea, pentru încă doi ani, a participării sale ca observator la ELI ERIC, consorțiul european de cercetare dedicat luminii de intensitate extremă. România are statut de observator fondator din 2024, iar perioada actuală se încheie la sfârșitul lui 2026. Prelungirea pentru 2027 și 2028 depinde de confirmarea Adunării Generale a ELI ERIC. Decizia Guvernului menține în discuție legătura dintre consorțiu și centrul ELI-NP de la Măgurele, fără a însemna că România a devenit deja membru cu drepturi depline.
Ce a decis Guvernul pe 9 octombrie
Memorandumul aprobat privește solicitarea de prelungire a participării și reprezentării României. Comunicatul executivului vorbește despre încă doi ani de statut de observator și, în paralel, despre evaluarea unei eventuale aderări ulterioare ca membru țară gazdă. Acestea sunt două procese diferite. Primul urmărește continuitatea relației cu ELI ERIC după expirarea perioadei actuale; al doilea ar cere negocierea condițiilor juridice, instituționale, de guvernanță și financiare ale unei participări mai ample.
România a intrat în consorțiu la 1 ianuarie 2024 în calitate de observator fondator. Potrivit informațiilor publicate de ELI ERIC, infrastructura europeană oferă cercetătorilor acces la instalații laser performante pe baza unor propuneri evaluate independent. Facilitatea din România, ELI-NP Măgurele, se află alături de infrastructurile ELI din alte state europene. Statutul de observator permite participarea la cooperare, dar nu trebuie confundat cu apartenența deplină la consorțiu. De aceea confirmarea pentru următorii doi ani rămâne un pas administrativ important.
Rețeaua ELI cuprinde instalații de cercetare specializate în domenii diferite. ELI Beamlines din Cehia, ELI ALPS din Ungaria și ELI-NP de la Măgurele oferă tipuri distincte de experimente, de la fascicule laser de intensitate mare până la studii de fizică nucleară. Cercetătorii interesați depun propuneri pentru utilizarea instalațiilor, iar accesul științific nu decurge automat din statutul unui stat în consorțiu. Această structură explică interesul României pentru reprezentare: centrul de la Măgurele poate participa la colaborări și la programe comune cu facilitățile partenere, în timp ce procedurile de selecție a experimentelor își păstrează regulile proprii.
Guvernul a aprobat și continuarea procedurilor necesare pentru plata contribuției României aferente statutului din perioada 2024–2026. Conform comunicatului, taxa fixă a unui observator în perioada inițială de exploatare este de 250.000 de euro pe an. Plata pentru 2026 este prevăzută în limitele bugetului Autorității Naționale pentru Cercetare. Pentru 2027 și 2028, angajamentele vor fi avute în vedere la alcătuirea bugetului Ministerului Educației și Cercetării, sub condiția confirmării prelungirii de către Adunarea Generală a consorțiului. Suma indică o obligație de participare, nu un nou cost de construcție al laserului de la Măgurele.
Legătura cu centrul ELI-NP de la Măgurele
ELI-NP, componenta românească a infrastructurii europene, este operată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Centrul folosește sisteme laser de putere mare pentru experimente de fizică nucleară, interacțiunea laserului cu materia și alte cercetări de bază. Datele tehnice publicate de facilitate descriu două linii laser capabile să atingă puteri nominale de până la 10 petawați pentru anumite arii experimentale. Puterea exprimă energia concentrată într-un impuls foarte scurt și nu reprezintă consumul electric continuu al instalației.
În aprilie 2023, cercetătorii de la Măgurele au concentrat un impuls laser de 10 petawați pe o țintă solidă. Centrul a explicat că experimentul a folosit 240 de jouli într-un impuls de aproximativ 24 de femtosecunde, îndreptat asupra unei folii subțiri de aluminiu. Acest reper ilustrează capacitățile științifice existente, nu un rezultat obținut prin memorandumul din octombrie 2026. Noua decizie ține de participarea instituțională la rețeaua europeană în care poate fi folosită și dezvoltată această infrastructură.
ELI-NP are arii pentru studii ale plasmei, accelerării particulelor și producerii unor surse de radiații utile cercetării. Descrierile publicate de centru prezintă obiective și capacități experimentale, inclusiv posibilitatea ca echipe externe să propună proiecte. Ele nu înseamnă că fiecare aplicație medicală sau industrială amintită în programele de cercetare există deja ca produs destinat publicului. Valoarea imediată a participării la ELI ERIC privește accesul științific, colaborarea și utilizarea coordonată a instalațiilor.
Facilitatea de la Măgurele publică apeluri pentru proiecte de cercetare și descrieri ale ariilor experimentale disponibile utilizatorilor. Echipele pot solicita timp la instalație în funcție de obiectivul științific și de cerințele tehnice ale experimentului. Un astfel de apel este un mecanism de folosire a aparaturii, diferit de finanțarea investiției și de statutul juridic al României în ELI ERIC. Memorandumul din octombrie privește relația instituțională pentru 2027–2028; nu modifică rezultatele științifice obținute anterior și nu anunță inaugurarea unei instalații noi. Pentru centrul românesc, continuitatea cooperării poate facilita proiecte comune, dar aprobarea fiecărui experiment rămâne o procedură separată.
Ce urmează pentru reprezentare și finanțare
Executivul a hotărât reactivarea grupului interinstituțional care coordonează participarea României. Sorin Costreie a fost reconfirmat reprezentant special pentru acest demers. Din partea Ministerului Educației și Cercetării a fost desemnat Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii București, iar Autoritatea Națională pentru Cercetare va avea propriul reprezentant. Aceste desemnări privesc reprezentarea în structurile relevante ale consorțiului și coordonarea poziției românești, nu schimbă peste noapte statutul juridic al țării în ELI ERIC.
Menținerea calității de observator ar permite continuarea schimburilor de expertiză dintre ELI-NP și celelalte facilități europene și pregătirea unor proiecte comune. Pentru trecerea la statutul de membru țară gazdă, Guvernul spune că trebuie evaluate separat beneficiile și obligațiile. La data memorandumului, România avea o decizie națională de a solicita prelungirea, o taxă anuală comunicată pentru observatori și reprezentanți desemnați. Confirmarea internațională pentru 2027–2028 și eventualele condiții de aderare deplină urmau să fie stabilite ulterior.