S&P Global Ratings a confirmat vineri, 2 octombrie, calificativele României pentru datoria suverană la BBB-/A-3 și a păstrat perspectiva negativă. Nivelul BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Decizia menține actualul rating, dar nu înlătură riscul unei retrogradări la o evaluare viitoare. Agenția leagă acest risc de reducerea deficitelor bugetare și externe, de costurile finanțării și de capacitatea viitorului guvern de a adopta un cadru fiscal credibil pentru 2027 și 2028. Raportul a fost publicat într-o perioadă de incertitudine politică, după ruperea coaliției de guvernare în mai.
Ce spune perspectiva negativă
Ratingul și perspectiva sunt două elemente diferite ale evaluării. Calificativul BBB-/A-3 arată cum apreciază S&P capacitatea statului de a-și onora obligațiile pe termen lung și scurt. Perspectiva negativă indică direcția în care agenția vede riscul pentru rating în perioada următoare; nu este ea însăși o retrogradare. În analiza din 2 octombrie, S&P consideră că implementarea consolidării bugetare rămâne dificilă și că deficitul extern mare continuă să expună economia la schimbarea încrederii investitorilor. Agenția menționează nevoile substanțiale de finanțare din străinătate și ponderea deținerilor datoriei publice în mâinile investitorilor nerezidenți.
Scenariul de bază al S&P presupune formarea unui guvern și adoptarea unui plan bugetar credibil pentru următorii doi ani. Agenția ar putea reduce ratingul dacă un proces politic prelungit ar împiedica scăderea deficitului în 2027 și 2028. În aceeași categorie de riscuri intră pierderea credibilității politicii fiscale, creșterea costurilor de împrumut și presiuni suplimentare asupra balanței de plăți. Raportul ia în calcul și posibilitatea ca tensiunile de pe piața energiei să mențină inflația ridicată și să afecteze, simultan, creșterea economică, bugetul și finanțarea externă.
Există și condițiile în care evaluarea s-ar îmbunătăți fără modificarea imediată a ratingului. S&P spune că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele fiscale și externe s-ar diminua, astfel încât să înceteze deteriorarea poziției financiare a statului și a economiei în raport cu exteriorul. Un plan pe termen mediu susținut politic și o reluare a creșterii economice ar sprijini acel scenariu. Aceasta este o evaluare condiționată de evoluțiile viitoare, nu un anunț că perspectivele s-au schimbat deja.
Deficitul și datoria în prognoza agenției
Pentru 2026, S&P estimează un deficit al administrației publice de 6,25% din produsul intern brut. Agenția îl compară cu 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Prognoza indică o reducere, însă deficitul ar rămâne mare. Pentru 2027, estimarea este de 5,8% din PIB, iar pentru 2028 de 5%. Aceste procente sunt proiecțiile agenției, nu rezultatele finale ale execuției bugetare din anii respectivi. Ele depind de măsurile fiscale și de cheltuieli pe care autoritățile le vor adopta și aplica efectiv.
S&P observă că pachetele fiscale introduse în 2025 și 2026 au adus venituri suplimentare prin majorări de TVA și accize și prin ajustări ale impozitului pe profit. Înghețarea salariilor și pensiilor este inclusă în explicația agenției pentru reducerea cheltuielilor. Aceste măsuri au susținut scăderea deficitului, dar și-au pus amprenta asupra cererii interne. Evaluarea atrage atenția asupra cheltuielilor cu personalul din sectorul public, care reprezentau aproape un sfert din totalul cheltuielilor în 2025, și asupra lipsei unui cadru durabil pentru controlul lor.
Chiar într-un scenariu cu deficit în scădere, agenția estimează că datoria publică netă ar putea ajunge la 60% din PIB în 2027, față de 52% la sfârșitul lui 2025. Nu este o contradicție: un deficit mai mic înseamnă în continuare că statul cheltuiește mai mult decât încasează și trebuie să finanțeze diferența. Rata datoriei depinde și de ritmul economiei. Din acest motiv, S&P urmărește atât viteza ajustării fiscale, cât și capacitatea economiei de a reveni la creștere după anul dificil prognozat pentru 2026.
Economia și finanțarea din exterior
Pentru acest an, agenția anticipează o contracție economică de 0,5%. Cauzele invocate sunt consolidarea fiscală și inflația mare, alimentată parțial de șocul energetic global, care limitează consumul privat. Pentru 2027, prognoza este de creștere economică de 2,25%, odată cu o refacere a consumului și cu diminuarea efectului restrictiv al ajustării bugetare. Și acestea sunt estimări, nu date statistice definitive. S&P indică drept riscuri inflația persistentă, situația politică neclară și tensiunile geopolitice care pot modifica costul energiei.
Un alt indicator urmărit este deficitul de cont curent, pe care S&P îl estimează la 7,5% din PIB în 2026. Acesta arată, în linii mari, cât de mare este diferența dintre plățile și încasările economiei în relația cu exteriorul. Agenția observă că plățile mai mari cu dobânzile la datoria externă apasă asupra soldului, iar investițiile străine directe în scădere fac mai importantă continuarea intrărilor de fonduri europene. Astfel, riscul extern nu se rezumă la bugetul statului: privește și felul în care sunt finanțate nevoile întregii economii.
S&P menționează în evaluare pierderea a 750 de milioane de euro din granturi ale mecanismului european de redresare, pe fondul neadoptării legii salarizării unitare din sectorul public. Agenția vede această situație ca pe un semn al costului blocajului legislativ. În ansamblu, decizia din 2 octombrie păstrează România în categoria recomandată investițiilor, dar leagă menținerea acestei poziții de rezultatele concrete ale reducerii deficitului și de un plan bugetar pe care guvernul format ulterior să îl poată duce la îndeplinire.