Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început la 30 septembrie un turneu în Balcanii de Vest, cu prima oprire la Tirana. Programul anunțat de Comisie prevede vizite în Kosovo și Muntenegru joi, 1 octombrie, apoi în Macedonia de Nord vineri, 2 octombrie. Tema comună a întâlnirilor este pregătirea apropierii de Uniunea Europeană, alături de proiectele finanțate de UE în regiune. Turneul are loc într-o etapă în care Bruxellesul discută atât reformele cerute statelor partenere, cât și integrarea treptată a economiilor lor în piața europeană.
Prima oprire: Tirana
La sosirea în capitala Albaniei, von der Leyen a fost primită de premierul Edi Rama în cadrul unei ceremonii oficiale, potrivit televiziunii publice albaneze RTSH. Cei doi au mers apoi la sediul guvernului pentru discuții bilaterale. Agenda comunicată de Comisia Europeană include și o întâlnire cu președintele Bajram Begaj. Albania este, prin urmare, punctul de pornire al traseului regional, iar conversațiile de la Tirana sunt parte a aceleiași serii de consultări privind aderarea și cooperarea economică.
În oraș, președinta Comisiei a inclus în program școala Emin Duraku, reconstruită după avariile produse de cutremurul din 2019 cu sprijin european. Vizita la o instituție de învățământ arată componenta concretă a finanțării europene dincolo de negocierile purtate la nivel de guvern. Pentru elevii și profesorii care folosesc clădirea, proiectul înseamnă infrastructură refăcută; pentru Comisie, reprezintă un exemplu de investiție prezentată în cadrul turneului. Comunicatul oficial nu transformă vizita într-o decizie nouă de aderare a Albaniei.
Kosovo și Muntenegru, pe agenda de joi
Pentru 1 octombrie sunt anunțate întâlniri la Pristina cu președinta interimară Albulena Haxhiu și cu premierul Albin Kurti. Comisia a inclus în program și noile spații ale Facultății de Matematică și Științe ale Naturii, proiect finanțat de Uniunea Europeană. La momentul redactării, aceste întâlniri sunt programate pentru aceeași zi; eventualele declarații ori decizii care vor urma nu trebuie confundate cu programul publicat înaintea vizitei. Vizita evidențiază atât discuția instituțională, cât și investițiile în educația universitară.
Mai târziu joi, turneul continuă la Podgorica. Von der Leyen urmează să discute cu președintele Jakov Milatović și premierul Milojko Spajić. Pe agenda comunicată se află inaugurarea Centrului Național de Coordonare din Muntenegru, descris de Comisie drept un punct operațional pentru consolidarea gestionării frontierelor și a schimbului de informații cu statele membre și cu Frontex. Acest proiect privește cooperarea practică în domeniul frontierelor, distinctă de procesul politic și juridic al aderării la Uniune.
Finalul turneului și proiectul feroviar
Vineri, 2 octombrie, traseul se încheie la Skopje, unde sunt planificate întrevederi cu președinta Gordana Siljanovska-Davkova și premierul Hristijan Mickoski. În Macedonia de Nord, Comisia a anunțat și o vizită la coridorul feroviar VIII. Proiectul de transport este unul dintre exemplele prin care executivul european prezintă legătura dintre integrarea regională și infrastructura fizică. În comunicatul de program, vizita la proiect nu este prezentată drept finalizarea întregului coridor, iar stadiul lucrărilor nu trebuie dedus din simpla prezență a unei delegații europene.
Bosnia și Herțegovina și Serbia nu se află în acest traseu de patru țări. Comisia a explicat că, în contextul alegerilor parlamentare și generale apropiate din cele două state, președinta intenționează să le viziteze mai târziu. Anunțul nu fixează o dată pentru aceste opriri. Regiunea Balcanilor de Vest cuprinde șase parteneri în cadrul dialogului cu UE, iar lista vizitelor din această săptămână nu echivalează cu o listă a singurelor state incluse în politica de extindere.
Rolul planului european de creștere
Comisia leagă întâlnirile de Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, susținut de un instrument financiar cu un pachet total de șase miliarde de euro. Planul urmărește apropierea economiilor partenere de piața unică, cooperarea între statele din regiune, reformele legate de aderare și creșterea finanțării înainte ca acestea să devină membre ale Uniunii. Pachetul de șase miliarde reprezintă cadrul instrumentului, nu o plată făcută integral într-o singură zi sau o sumă împărțită egal între țări.
Accesul la bani este legat de agendele de reformă ale partenerilor și de îndeplinirea etapelor convenite cu Uniunea. De aceea, anunțarea unui pachet regional nu spune cât va primi fiecare stat la o anumită dată. Vizitele din această săptămână oferă ocazia de a discuta atât proiectele deja finanțate, cât și pregătirea celor care depind de îndeplinirea condițiilor. Comisia nu a prezentat turneul drept aprobarea simultană a unor noi plăți pentru toate cele patru țări vizitate.
La summitul UE–Balcanii de Vest desfășurat în iunie la Tivat, Comisia raporta că 673,6 milioane de euro fuseseră deja plătite prin acest instrument de la lansarea lui, în 2024. Această valoare este un bilanț datat al implementării, nu cuantumul total al angajamentului. Liderii au discutat atunci și despre facilitarea comerțului la frontiere, apropierea de sistemele de plăți europene și investițiile în conectivitate digitală. Aceste domenii explică de ce turneul actual combină discuțiile despre reforme cu vizite la școli, o facultate, un centru de coordonare și o legătură feroviară.
Relația cu UE avansează prin etape diferite pentru fiecare partener, în funcție de criteriile îndeplinite și de deciziile instituțiilor europene. O vizită la nivel înalt poate aduce declarații și poate urmări proiectele în derulare, dar nu înlocuiește evaluarea reformelor ori procedurile de aderare. Pentru acest turneu, faptele certe anunțate înaintea opririlor rămân orașele, interlocutorii, proiectele incluse în program și cadrul financiar în care Comisia plasează cooperarea cu Balcanii de Vest.