Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, echivalentul a 2,89% din produsul intern brut. Datele Ministerului Finanțelor, comunicate sâmbătă, 26 septembrie, arată o reducere de aproape 27 de miliarde de lei față de perioada similară din 2025. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au crescut la peste 42 de miliarde de lei.
În ianuarie–august 2025, deficitul fusese de 86,36 miliarde de lei, reprezentând 4,51% din PIB. Diferența dintre cele două solduri este de 26,94 miliarde de lei. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%, iar raportarea la PIB arată o scădere de 1,62 puncte procentuale.
Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile
Veniturile totale încasate în primele opt luni au fost de 468,10 miliarde de lei, cu 11,4% peste nivelul aceleiași perioade din anul anterior. Creșterea nominală este de aproximativ 48 de miliarde de lei. Ministerul indică atât majorarea încasărilor fiscale, cât și contribuția fondurilor primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a apreciat că execuția confirmă continuarea consolidării fiscale. În declarația care însoțește datele, el a pus accent pe diferența dintre ritmul veniturilor și cel al cheltuielilor și pe menținerea finanțării investițiilor esențiale, în condițiile unui spațiu fiscal limitat.
Cheltuielile totale au însumat 527,53 miliarde de lei, în urcare cu 4,2%, adică aproximativ 21 de miliarde de lei. Veniturile au avansat astfel într-un ritm superior plăților, ceea ce a redus diferența negativă dintre cele două componente ale bugetului. Soldul publicat de minister este deficitul rezultat din execuția cumulată pe opt luni.
Raportate la PIB, veniturile reprezintă aproximativ 22,8%, față de 21,9% în perioada corespunzătoare din 2025. Cheltuielile reprezintă aproximativ 25,7%, comparativ cu 26,4% cu un an înainte. Valorile exprimate în procente din PIB și cele exprimate în lei descriu aceeași execuție, prin două tipuri de măsurare diferite.
Scăderea ponderii cheltuielilor în PIB nu înseamnă că totalul plăților a fost mai mic în lei. În această execuție, plățile au crescut nominal, dar au avut o pondere mai redusă în produsul intern brut utilizat pentru raportare. Reducerea deficitului nu echivalează nici cu dispariția lui: cheltuielile au rămas mai mari decât veniturile.
TVA și impozitele au adus încasări suplimentare
Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, cu 14,3% mai mult decât în primele opt luni din 2025. Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 103,35 miliarde de lei. Avansul TVA este de 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor.
Impozitul pe salarii și venit a adus 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%. Încasările din impozitul pe profit au fost de 29,55 miliarde de lei, cu 9,1% peste nivelul perioadei comparabile. Aceste sume sunt componente ale veniturilor fiscale și nu trebuie adăugate încă o dată peste totalul acestei categorii.
Contribuțiile de asigurări au însumat 147,53 miliarde de lei. Față de ianuarie–august 2025, creșterea este de aproximativ 9,80 miliarde de lei, echivalentă cu 7,1%. Impozitele și taxele pe proprietate au generat 11,02 miliarde de lei, cu o majorare de peste 30%, conform rezultatelor prezentate de minister.
Sumele primite de la Uniunea Europeană și de la alți donatori au totalizat 43,38 miliarde de lei, în creștere cu 37,7%. Aceste încasări apar pe partea de venituri a execuției. Ele sunt distincte de plățile efectuate pentru proiectele finanțate din fonduri externe, înregistrate pe partea de cheltuieli.
Salariile au scăzut, factura dobânzilor a crescut
Cheltuielile de personal au fost de 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde mai puțin decât în primele opt luni din 2025. Scăderea este de 3,8%. Ministerul leagă această evoluție de limitarea cheltuielilor salariale și de reducerea unor sporuri, indemnizații și alte drepturi.
Pentru bunuri și servicii, plățile au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%. Cheltuielile pentru asistență socială au fost de 166,87 miliarde de lei, cu 0,3% sub nivelul perioadei comparabile. Evoluțiile diferă, așadar, între capitolele de cheltuieli și nu reproduc fiecare ritmul de creștere al totalului bugetar.
Dobânzile au costat 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde de lei mai mult decât cu un an înainte. Majorarea este de 26,7%, iar suma reprezintă aproximativ 2% din PIB. Dobânzile sunt un capitol de plăți separat de cheltuielile pentru salarii, asistență socială sau investiții.
Acest avans coexistă cu reducerea deficitului total. Soldul bugetar și factura dobânzilor măsoară lucruri diferite: primul este diferența dintre toate veniturile și cheltuielile perioadei, iar a doua este una dintre componentele plăților. O îmbunătățire a soldului nu presupune scăderea fiecărui capitol de cheltuieli.
Investiții de peste 97 de miliarde de lei
Cheltuielile pentru investiții au totalizat 97,05 miliarde de lei, față de 71,95 miliarde de lei în primele opt luni din 2025. Diferența este de 25,10 miliarde de lei. Ministerul subliniază contribuția proiectelor finanțate cu bani europeni și prin Planul Național de Redresare și Reziliență la această creștere.
Plățile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă au fost de 52,24 miliarde de lei. Categoria include programe din perioadele de finanțare 2014–2020 și 2021–2027, programe agricole, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR. Acest indicator nu este identic cu totalul tuturor investițiilor.
Pentru proiectele susținute din fonduri europene și din componentele de granturi și împrumuturi ale PNRR, ministerul indică o creștere a plăților de aproximativ 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%. Potrivit instituției, această evoluție a compensat diminuarea investițiilor acoperite din surse naționale. Execuția anunțată se oprește la sfârșitul lunii august și nu reprezintă rezultatul bugetar definitiv al întregului an 2026.