Alianța pentru Unirea Românilor este pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu 36%, în sondajul Avangarde publicat vineri, 25 septembrie. PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 16%. Procentele pentru partide se referă la respondenții care au exprimat o opțiune de vot, nu la întregul eșantion al cercetării.
Sondajul a fost realizat între 12 și 22 septembrie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.020 de persoane cu vârste de cel puțin 18 ani. Pe lângă preferințele politice, cercetarea a măsurat percepția asupra direcției țării, evaluarea premierului Ilie Bolojan ca lider politic și temerile românilor pentru perioada următoare.
Cum se distribuie opțiunile pentru partide
Diferența dintre AUR și PSD este de 13 puncte procentuale în această măsurătoare. Între PSD și PNL sunt șapte puncte. USR apare cu 8%, iar UDMR cu 5%, potrivit rezultatelor prezentate de Digi24 și News.ro. Aceste valori descriu răspunsurile înregistrate în perioada cercetării, la întrebarea despre votul în eventualitatea unor alegeri parlamentare.
În continuarea clasamentului, SOS România are 3%, SENS și POT câte 2%, iar REPER și PMP câte 1%. Alte formațiuni însumează 3%. Distribuția prezentată pentru partide totalizează 100% în grupul respondenților care au declarat o preferință, după separarea celor care nu au ales o formațiune sau nu au răspuns.
Această bază de calcul este diferită de totalul persoanelor intervievate. În întregul eșantion, 20% s-au declarat nehotărâți, 15% au spus că nu ar vota, iar 3% nu au răspuns. Prin urmare, cifra de 36% pentru AUR nu înseamnă că 36% dintre toți participanții la sondaj au ales partidul, ci că acesta are respectiva pondere între cei cu o opțiune exprimată.
Rezultatele nu reprezintă voturi deja exprimate la urne și nu conțin o repartizare a mandatelor parlamentare. Întrebarea măsoară o intenție declarată în timpul interviului. Participarea efectivă la un scrutin și opțiunile alegătorilor în ziua votului nu sunt stabilite prin această cercetare.
Direcția țării și evaluarea premierului
La întrebarea despre direcția în care se îndreaptă România, 88% dintre respondenți au indicat o direcție greșită, iar 8% una bună. Restul de 4% au ales răspunsul „nu știu” sau nu au răspuns. Aceste rezultate provin dintr-o întrebare despre percepția generală asupra țării și nu din întrebarea privind partidul preferat.
Comparativ cu luna iulie, datele prezentate alături de sondaj indică o creștere de cinci puncte procentuale a răspunsului privind direcția greșită. Ponderea celor care consideră că direcția este bună a scăzut cu șase puncte. Comparația privește această întrebare, nu clasamentul partidelor.
Ilie Bolojan este considerat un lider politic mai degrabă rău pentru România de 76% dintre participanți. O evaluare mai degrabă bună este indicată de 18%, în timp ce 6% nu au oferit o apreciere. Datele consemnează opiniile persoanelor intervievate; ele nu sunt o verificare administrativă a rezultatelor guvernării sau a realizării unor obiective bugetare.
Separat, la întrebarea dacă măsurile luate de guvern au produs reforme reale, 62% au răspuns negativ, 15% afirmativ, iar 23% au spus că nu știu sau nu au răspuns. Procentul mai mare de răspunsuri fără o poziție, comparativ cu evaluarea premierului, aparține acestei întrebări distincte și nu poate fi adăugat direct la una dintre evaluările favorabile ori nefavorabile.
Sondajul a întrebat și cine poartă responsabilitatea pentru situația politică. Cea mai mare parte, 49%, a indicat toți politicienii. Pentru Ilie Bolojan și PNL au optat 21%, pentru PSD 11%, iar pentru președintele Nicușor Dan 8%. AUR și USR au fost indicate fiecare de câte 3%, în timp ce 5% nu au știut sau nu au răspuns.
Ce temeri au indicat participanții
Criza economică este principala teamă pentru 31% dintre respondenți, potrivit datelor relatate de News.ro. Urmează viitorul copiilor, menționat de 20%, și războiul din Ucraina, indicat de 18%. Problemele de sănătate și ura din societate apar fiecare cu 11% în răspunsurile prezentate.
Ponderea de 31% înseamnă puțin sub o treime din eșantion. Ea se referă la răspunsurile la întrebarea despre temeri, nu la o estimare a numărului de persoane afectate de o criză economică și nici la probabilitatea producerii unui asemenea eveniment. În mod similar, procentul legat de războiul din Ucraina descrie o preocupare declarată, nu un indicator militar.
Viitorul copiilor și sănătatea au fost înregistrate ca răspunsuri separate. Cercetarea nu publică, în rezultatele prezentate, o împărțire a acestor procente după partidul preferat. Nu rezultă din ele că o anumită formațiune concentrează toate persoanele care au indicat una dintre temeri sau că aceleași grupuri au răspuns identic la fiecare întrebare.
Cum a fost realizată cercetarea
Avangarde a folosit metoda CATI, adică interviuri telefonice asistate de calculator. Eșantionul de 1.020 de persoane a fost prezentat ca reprezentativ la nivel național pentru populația adultă. Datele au fost ponderate în funcție de sex, vârstă, mediu de rezidență și educație, potrivit metodologiei publicate odată cu rezultatele.
Marja maximă de eroare anunțată pentru eșantion este de plus sau minus 3,1 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%. Această indicație se referă la cercetarea pe întregul eșantion. Grupul celor care au exprimat o opțiune de vot este mai mic decât totalul participanților, astfel că procentajele pentru partide și răspunsurile întregii populații intervievate au baze diferite.
Perioada de colectare a răspunsurilor s-a încheiat pe 22 septembrie, cu trei zile înainte de publicarea rezultatelor. Toate cifrele prezentate în această cercetare descriu opiniile culese în acel interval; sondajul nu măsoară separat reacțiile la evenimente petrecute după încheierea interviurilor.