La sfârșitul lunii august 2026, în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă figurau 260.919 persoane fără loc de muncă. Rata șomajului înregistrat a fost de 3,26%, cu 0,01 puncte procentuale peste nivelul din iulie, potrivit datelor publicate de ANOFM la 25 septembrie. Creșterea este mică la nivelul indicatorului general, dar structura persoanelor înscrise arată diferențe importante între beneficiarii indemnizației și cei care nu o primesc, între mediul urban și cel rural și între grupele de vârstă.
Indicatorul publicat de ANOFM privește persoanele înregistrate la agențiile de ocupare, nu toate persoanele care ar putea căuta un loc de muncă. El nu trebuie confundat cu rata șomajului calculată prin ancheta asupra forței de muncă a Institutului Național de Statistică, pe baza unei alte metodologii. Comunicatul agenției descrie situația de la 31 august, deși a fost publicat în a doua parte a lunii septembrie. Prin urmare, cifrele nu reprezintă o măsurare a pieței muncii din ziua publicării.
Numărul persoanelor fără indemnizație rămâne mult mai mare
Din totalul de 260.919 șomeri înregistrați, 61.718 primeau indemnizație de șomaj, iar 199.201 nu erau indemnizați. Ultimul grup reprezenta aproximativ 76% dintre persoanele aflate în evidențe. Diferența dintre cele două categorii este relevantă pentru înțelegerea datelor: înregistrarea la agenția de ocupare și plata indemnizației sunt situații distincte. O persoană poate figura în baza de date pentru servicii de mediere sau pentru alte măsuri de ocupare chiar dacă nu încasează indemnizație.
Față de sfârșitul lunii iulie, numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 3.960, în timp ce numărul celor neindemnizați a scăzut cu 2.930. Împreună, cele două mișcări indică o creștere netă de 1.030 de persoane în registrul ANOFM. Schimbarea totalului nu se poate citi corect doar din creșterea beneficiarilor indemnizației: cele două componente au evoluat în sensuri opuse. Datele publicate nu explică singure cauzele intrărilor și ieșirilor din fiecare categorie, astfel că nu pot susține concluzia că un anumit sector economic a generat majorarea.
Șapte din zece persoane înregistrate provin din mediul rural
ANOFM număra 188.421 șomeri din mediul rural și 72.498 din mediul urban. Persoanele din sate și comune reprezentau aproximativ 72% din totalul aflat în evidențele agenției. Aceasta este distribuția numerică a șomerilor înregistrați, nu o comparație între ratele șomajului rural și urban. Pentru o asemenea comparație ar trebui cunoscută separat populația activă relevantă din fiecare mediu de rezidență și aplicată aceeași metodă de calcul.
Discrepanța arată, totuși, unde se concentrează cea mai mare parte a persoanelor înscrise la serviciul public de ocupare. Activitățile ANOFM, de la informarea despre locurile vacante la mediere și formare profesională, se adresează acestui grup în funcție de situația individuală. Comunicatul național nu oferă în aceeași pagină o analiză pe localități ori cauzele distribuției; proporția rurală nu trebuie transformată automat într-o afirmație despre toate oportunitățile de muncă din mediul rural.
Împărțirea pe sexe este mult mai apropiată de egalitate. În evidențe figurau 127.510 femei și 133.409 bărbați. Diferența este de 5.899 persoane, bărbații reprezentând puțin peste jumătate din total. Și în acest caz este vorba despre numere absolute ale persoanelor înregistrate. Comunicatul nu permite deducerea unei rate separate a șomajului pentru femei și pentru bărbați fără raportarea la populația activă a fiecărui grup.
Persoanele de peste 55 de ani formează cel mai numeros grup
Clasificarea pe vârste arată 65.981 șomeri de peste 55 de ani, cel mai mare număr dintre intervalele prezentate de ANOFM. Urmează persoanele între 40 și 49 de ani, în număr de 61.052. Împreună, aceste două grupe însumează 127.033 persoane, aproape jumătate dintre șomerii înregistrați la sfârșitul lunii august. Cifrele indică dimensiunea grupurilor în baza agenției, nu durata șomajului și nici șansele individuale de angajare.
Alte 46.981 persoane aveau între 50 și 55 de ani, iar 42.709 între 30 și 39 de ani. Sub 25 de ani erau 29.521 persoane, în timp ce grupa 25–29 de ani număra 14.675, cea mai mică dintre categoriile de vârstă din comunicat. Totalurile pe vârste se adună la numărul general raportat. Dimensiunea redusă a unei grupe înregistrate nu demonstrează, de una singură, că persoanele de acea vârstă găsesc mai ușor de lucru; înscrierea în evidențele agenției și mărimea populației fiecărui interval influențează comparația.
Nivelul studiilor, o altă diferență în registrul ANOFM
Persoanele fără studii și cele cu studii primare reprezintă 28,48% din șomerii înscriși, potrivit comunicatului. Cei cu studii gimnaziale reprezintă 33,17%, iar persoanele cu studii universitare 5,09%. Primele două categorii însumează peste 61% din totalul evidențiat în acest indicator. Procentele arată profilul educațional al celor înregistrați, nu o rată generală a șomajului pentru absolvenții fiecărui nivel de educație din România.
Datele nu spun ce calificări concrete au persoanele, în ce județe locuiesc sau cât timp au căutat un loc de muncă. Aceste informații ar necesita tabele suplimentare și nu sunt înlocuite de cele trei ponderi comunicate. Pentru cititor, distincția contează mai ales când compară raportarea ANOFM cu alte statistici despre piața muncii: aceeași denumire, „șomaj”, poate descrie populații și metode de colectare diferite.
Față de iulie, concluzia susținută direct de raportarea agenției este una precisă: rata șomajului înregistrat a urcat ușor, la 3,26%, iar în evidențe erau cu 1.030 de persoane mai mult. Ponderea majoritară a celor fără indemnizație, concentrarea numerică în mediul rural și prezența mare a grupelor de vârstă de peste 40 de ani descriu structura registrului de la 31 august. Ele oferă context pentru cifra principală, fără a schimba perioada sau definiția indicatorului anunțat de ANOFM.