Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie 2026, la Parlament programul de guvernare și lista cabinetului propus. El a spus că documentul cuprinde 372 de măsuri. PNL, USR și UDMR au validat vineri nominalizările pentru un executiv cu 16 ministere și trei vicepremieri care vor conduce și portofolii. Depunerea documentelor deschide etapa audierilor și a votului de încredere, dar nu reprezintă instalarea noului guvern. Pentru aceasta, echipa lui Mureșan trebuie să obțină majoritatea necesară în Parlament.
Cele trei formațiuni care îl susțin au anunțat împreună un număr de parlamentari mai mic decât majoritatea cerută pentru învestire. Mureșan a spus că va încerca să obțină sprijin și din afara acestui grup. Poziția celorlalte partide va conta la votul asupra întregii echipe și a programului, nu la simpla publicare a listei. Calendarul prezentat până acum plasează audierile la începutul săptămânii viitoare, în funcție de organizarea comisiilor parlamentare.
Cele trei partide și-au validat nominalizările
PNL a aprobat vineri programul de guvernare și cele șapte propuneri liberale. Mircea Abrudean este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Alexandru Nazare figurează la Finanțe, Raluca Turcan la Muncă, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare, iar Sebastian Burduja la Energie. Acestea sunt nominalizări pentru un posibil cabinet, nu numiri efective în funcții.
USR a anunțat, între altele, propunerea lui Radu Miruță pentru funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării și pe Cătălin Drulă pentru Transporturi. Oana Țoiu este propusă la Afaceri Externe, Diana Buzoianu la Mediu, iar Irineu Darău la Economie și Digitalizare. Lista aprobată de partide trebuie privită împreună cu forma depusă oficial în Parlament; procedura de învestire privește componența completă, nu doar miniștrii unui singur partener.
UDMR a comunicat că susține învestirea guvernului condus de Mureșan și participarea la executiv. Formațiunea îi propune pe Cseke Attila la Dezvoltare, pe Koppány Bulcsú Ötvös la Cultură și pe Tánczos Barna ca vicepremier și ministru al Agriculturii. Cele trei nume completează distribuția portofoliilor anunțată de partidele care negociază formarea cabinetului. Pentru Ministerul Justiției, formula convenită între parteneri o are în vedere pe independenta Andrea Chiș.
Ce înseamnă cele 16 ministere și cele trei funcții de vicepremier
Structura comunicată pentru cabinet are 16 ministere. Trei dintre persoanele propuse să le conducă ar urma să aibă și rang de viceprim-ministru: Abrudean la Interne, Miruță la Apărare și Tánczos Barna la Agricultură. Așadar, numărul vicepremierilor nu trebuie adăugat mecanic la numărul portofoliilor pentru a obține o listă de ministere mai mare. Rangul de vicepremier se suprapune, în această formulă, cu conducerea unui minister.
Prezentarea nominalizărilor arată și modificări față de primele variante discutate public în zilele anterioare. La Interne, Mircea Abrudean l-a înlocuit în propunerea liberală pe Cătălin Predoiu. La Cultură, UDMR l-a desemnat pe Koppány Bulcsú Ötvös în locul lui Demeter András. Aceste schimbări arată de ce listele preliminare, construite din negocieri și informații pe surse, nu trebuie confundate cu propunerile validate de forurile partidelor.
Premierul desemnat a prezentat vineri președintelui Nicușor Dan programul de guvernare și componența pregătită pentru cabinet. Întâlnirea de la Cotroceni a avut loc înaintea etapei parlamentare. Mureșan fusese desemnat de șeful statului să formeze un guvern după consultările cu formațiunile politice. Acea desemnare îi oferă mandatul de a propune o echipă, dar nu îi conferă automat voturile necesare pentru ca echipa să exercite puterea executivă.
Audierile și votul sunt pașii decisivi
După înregistrarea programului și a listei, miniștrii propuși trebuie audiați în comisiile parlamentare de specialitate. Audierile permit parlamentarilor să le pună întrebări despre atribuțiile și obiectivele fiecărui portofoliu. Urmează dezbaterea și votul asupra întregului guvern. Un aviz în comisie nu este echivalent cu votul final de încredere dat de Parlament, iar un nume de pe lista depusă rămâne propunere până la încheierea procedurii.
Miza majorității este concretă. PNL, USR și UDMR au aproximativ 169 de parlamentari, potrivit numărului invocat în negocierile de formare a guvernului, în timp ce pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Diferența este de 64. Partidele care au aprobat cabinetul trebuie astfel să atragă sprijinul altor parlamentari pentru ca programul și lista miniștrilor să treacă. O declarație de susținere politică nu înlocuiește exprimarea votului în plen.
PSD a fost unul dintre interlocutorii discuțiilor despre susținerea unui guvern, dar liderul partidului, Sorin Grindeanu, a exprimat rezerve publice privind formula Mureșan. AUR a anunțat că nu îl va vota. Aceste poziții explică de ce existența unei liste complete de miniștri nu rezolvă, de una singură, problema aritmeticii parlamentare. Ele pot fi schimbate sau confirmate prin deciziile politice luate până la ședința de vot; rezultatul nu poate fi anticipat din calendarul audierilor.
În declarațiile făcute după depunere, Mureșan a prezentat programul în jurul a patru direcții: un stat cu servicii mai simple, îmbunătățirea nivelului de trai, aplicarea legii și siguranța țării alături de partenerii din NATO și Uniunea Europeană. El a indicat și intenția de a limita numărul secretarilor de stat din ministere și de a corela numărul parlamentarilor cu rezultatul ultimului recensământ. Acestea sunt propuneri din programul depus, nu măsuri intrate deja în vigoare.
La 26 septembrie, informația sigură este că cele trei partide și-au validat echipa, iar premierul desemnat a depus documentele la Parlament. Învestirea va depinde de procedura parlamentară și de cele 233 de voturi necesare, după audierea nominalizaților. Până la acel moment, persoanele anunțate rămân candidați pentru funcțiile din cabinetul Mureșan, iar noul guvern nu este încă în funcție.